-Tutorialului de Emacs. A se citi sfârºitul pentru condiþii.
-Traducere din englezã de Tudor Hulubei <tudor@gnu.org>.
-Mulþumiri Aidei Hulubei <aida@chang.pub.ro> pentru corecturi ºi sugestii.
+Tutorialului de Emacs. A se citi sfârşitul pentru condiţii.
+Traducere din engleză de Tudor Hulubei <tudor@gnu.org>.
+Mulţumiri Aidei Hulubei <aida@chang.pub.ro> pentru corecturi şi sugestii.
-Aceastã versiune a fost produsã plecând de la versiunea în limba
-englezã, care este
-Copyright (c) 1985 Free Software Foundation, Inc.
+Această versiune a fost produsă plecând de la versiunea în limba
+engleză, care este
+Copyright (c) 1985, 2013-2016 Free Software Foundation, Inc.
-Citiþi acum versiunea româneascã a tutorialului de Emacs.
+Citiţi acum versiunea românească a tutorialului de Emacs.
-Comenzile Emacs folosesc în general tasta CONTROL (uneori denumitã
-CTRL sau CTL) sau tasta META (uneori denumita EDIT sau ALT). În loc
-sã scriem META sau CONTROL de fiecare datã când vrem sã prefixãm un
-caracter, vom folosi urmãtoarele prescurtãri:
+Comenzile Emacs folosesc în general tasta CONTROL (uneori denumită
+CTRL sau CTL) sau tasta META (uneori denumita EDIT sau ALT). În loc
+să scriem META sau CONTROL de fiecare dată când vrem să prefixăm un
+caracter, vom folosi următoarele prescurtări:
- C-<chr> înseamnã cã þineþi apãsatã tasta CONTROL în timp ce tastaþi
- caracterul <chr>. Astfel, C-f înseamnã: þineþi apãsatã tasta
- CONTROL ºi tastaþi f.
+ C-<chr> înseamnă că ţineţi apăsată tasta CONTROL în timp ce tastaţi
+ caracterul <chr>. Astfel, C-f înseamnă: ţineţi apăsată tasta
+ CONTROL şi tastaţi f.
- M-<chr> înseamnã cã þineþi apãsatã tasta META, EDIT sau ALT în timp
- ce tastaþi <chr>. Dacã nu existã tasta META, EDIT sau ALT,
- tastaþi <ESC>, ridicaþi ºi apoi tastaþi caracterul <chr>.
+ M-<chr> înseamnă că ţineţi apăsată tasta META, EDIT sau ALT în timp
+ ce tastaţi <chr>. Dacă nu există tasta META, EDIT sau ALT,
+ tastaţi <ESC>, ridicaţi şi apoi tastaţi caracterul <chr>.
Am notat cu <ESC> tasta ESC.
-Observaþie importantã: pentru a termina sesiunea Emacs, tastaþi C-x
-C-c. (Douã caractere.) Caracterele ">>" la marginea din stânga
-reprezintã instrucþiuni pentru a încerca o comandã. De exemplu:
-<<Liniile goale introduse aici de iniþializarea comenzii help-with-tutorial>>
->> Acum tastaþi C-v (citirea urmãtorului ecran) pentru a vã muta la
- urmãtorul ecran. (Executaþi aceastã comandã acum, tinând apãsatã
- tasta CONTROL în timp ce tastaþi v). De acum înainte faceþi acest
- lucru din nou, de fiecare datã când terminaþi de citit ecranul.
-
-De remarcat cã existã o zonã de suprapunere de douã linii când vã
-mutaþi de la un ecran la altul; aveþi astfel o oarecare continuitate
-în citirea textului.
-
-Primul lucru pe care trebuie sã-l stiþi este cum sã vã deplasaþi din
-loc în loc în text. ªtiþi deja cum sã vã mutaþi la urmãtorul ecran cu
-C-v. Pentru a vã deplasa înapoi un ecran, tastaþi M-v (þineþi apãsatã
-tasta META ºi tastaþi v, sau <ESC> v dacã nu aveþi o tastã META, EDIT,
+Observaţie importantă: pentru a termina sesiunea Emacs, tastaţi C-x
+C-c. (Două caractere.) Caracterele ">>" la marginea din stânga
+reprezintă instrucţiuni pentru a încerca o comandă. De exemplu:
+<<Liniile goale introduse aici de iniţializarea comenzii help-with-tutorial>>
+>> Acum tastaţi C-v (citirea următorului ecran) pentru a vă muta la
+ următorul ecran. (Executaţi această comandă acum, tinând apăsată
+ tasta CONTROL în timp ce tastaţi v). De acum înainte faceţi acest
+ lucru din nou, de fiecare dată când terminaţi de citit ecranul.
+
+De remarcat că există o zonă de suprapunere de două linii când vă
+mutaţi de la un ecran la altul; aveţi astfel o oarecare continuitate
+în citirea textului.
+
+Primul lucru pe care trebuie să-l stiţi este cum să vă deplasaţi din
+loc în loc în text. Ştiţi deja cum să vă mutaţi la următorul ecran cu
+C-v. Pentru a vă deplasa înapoi un ecran, tastaţi M-v (ţineţi apăsată
+tasta META şi tastaţi v, sau <ESC> v dacă nu aveţi o tastă META, EDIT,
sau ALT).
->> Încercaþi sã tastaþi M-v ºi apoi C-v de câteva ori.
+>> Încercaţi să tastaţi M-v şi apoi C-v de câteva ori.
* SUMAR
-------
-Urmãtoarele comenzi sunt utile pentru a vedea ecrane:
+Următoarele comenzi sunt utile pentru a vedea ecrane:
- C-v avanseazã un ecran
- M-v înapoi un ecran
- C-l ºterge ecranul ºi reafiºeazã totul poziþionând textul
- de lângã cursor în centrul ecranului. (Este C-L, nu
+ C-v avansează un ecran
+ M-v înapoi un ecran
+ C-l şterge ecranul şi reafişează totul poziţionând textul
+ de lângă cursor în centrul ecranului. (Este C-L, nu
C-1.)
->> Gãsiþi cursorul ºi þineþi minte ce text este în jurul lui.
- Apoi tastaþi C-l. Gãsiþi cursorul din nou ºi observaþi cã textul
- de lângã cursor este acelaºi.
+>> Găsiţi cursorul şi ţineţi minte ce text este în jurul lui.
+ Apoi tastaţi C-l. Găsiţi cursorul din nou şi observaţi că textul
+ de lângă cursor este acelaşi.
-* COMENZI DE BAZÃ PENTRU CONTROLUL CURSORULUI
+* COMENZI DE BAZĂ PENTRU CONTROLUL CURSORULUI
---------------------------------------------
-Mutatul ecran cu ecran este util, dar cum vã mutaþi la o anumitã
-poziþie în textul de pe ecran?
+Mutatul ecran cu ecran este util, dar cum vă mutaţi la o anumită
+poziţie în textul de pe ecran?
-Sunt mai multe modalitaþi în care puteþi face acest lucru. Cel mai
-simplu este sã folosiþi comenzile C-p, C-b, C-f ºi C-n. Fiecare din
-aceste comenzi mutã cursorul o linie sau coloanã într-o anumitã
-direcþie pe ecran. Diagrama urmãtoare prezintã aceste patru comenzi
-ºi aratã direcþiile în care ele mutã cursorul.
+Sunt mai multe modalitaţi în care puteţi face acest lucru. Cel mai
+simplu este să folosiţi comenzile C-p, C-b, C-f şi C-n. Fiecare din
+aceste comenzi mută cursorul o linie sau coloană într-o anumită
+direcţie pe ecran. Diagrama următoare prezintă aceste patru comenzi
+şi arată direcţiile în care ele mută cursorul.
- Linia precedentã, C-p
+ Linia precedentă, C-p
:
:
- Înapoi, C-b .... Poziþia curentã a cursorului .... Înainte, C-f
+ Înapoi, C-b .... Poziţia curentă a cursorului .... Înainte, C-f
:
:
- Linia urmãtoare, C-n
+ Linia următoare, C-n
->> Mutaþi cursorul la linia din mijlocul diagramei folosind C-n sau
- C-p. Tastaþi apoi C-l pentru a vedea întreaga diagramã centratã pe
+>> Mutaţi cursorul la linia din mijlocul diagramei folosind C-n sau
+ C-p. Tastaţi apoi C-l pentru a vedea întreaga diagramă centrată pe
ecran.
-Vi se va pãrea probabil mai simplu sã vã amintiþi aceste comenzi
-gândindu-vã la semnificaþia lor în limba englezã: P pentru previous, N
-pentru next, B pentru backward ºi F pentru forward. Acestea sunt
-comenzile de bazã pentru poziþionarea cursorului ºi le veþi folosi tot
-timpul, deci ar fi foarte util sã le învãþaþi acum.
+Vi se va părea probabil mai simplu să vă amintiţi aceste comenzi
+gândindu-vă la semnificaţia lor în limba engleză: P pentru previous, N
+pentru next, B pentru backward şi F pentru forward. Acestea sunt
+comenzile de bază pentru poziţionarea cursorului şi le veţi folosi tot
+timpul, deci ar fi foarte util să le învăţaţi acum.
->> Tastaþi câteva C-n-uri pentru a aduce cursorul la aceastã linie.
+>> Tastaţi câteva C-n-uri pentru a aduce cursorul la această linie.
->> Mutaþi-vã în interiorul liniei cu C-f-uri ºi apoi în sus cu
- C-p-uri. Urmãriþi ce face C-p atunci când cursorul este în
+>> Mutaţi-vă în interiorul liniei cu C-f-uri şi apoi în sus cu
+ C-p-uri. Urmăriţi ce face C-p atunci când cursorul este în
mijlocul liniei.
-Fiecare linie se terminã cu un caracter NEWLINE care o separã de linia
-urmãtoare. Ultima linie în fiºierele dumneavoastrã ar trebui sã aibã
-un asemenea caracter la sfârºit (deºi Emacs-ul nu-l necesitã).
+Fiecare linie se termină cu un caracter NEWLINE care o separă de linia
+următoare. Ultima linie în fişierele dumneavoastră ar trebui să aibă
+un asemenea caracter la sfârşit (deşi Emacs-ul nu-l necesită).
->> Încercaþi sã tastaþi C-b la începutul unei linii. Cursorul ar
- trebui sã se mute la sfârºitul liniei precedente, din cauza
+>> Încercaţi să tastaţi C-b la începutul unei linii. Cursorul ar
+ trebui să se mute la sfârşitul liniei precedente, din cauza
trecerii peste caracterul NEWLINE.
-C-f poate sã treacã peste un caracter NEWLINE, la fel ca ºi C-b.
+C-f poate să treacă peste un caracter NEWLINE, la fel ca şi C-b.
->> Tastaþi câteva C-b-uri, pentru a vã familiariza cu poziþia
- cursorului. Tastaþi apoi câteva C-f-uri pentru a vã întoarce la
- sfârºitul liniei. Încã un C-f ºi vã veþi muta la linia urmãtoare.
+>> Tastaţi câteva C-b-uri, pentru a vă familiariza cu poziţia
+ cursorului. Tastaţi apoi câteva C-f-uri pentru a vă întoarce la
+ sfârşitul liniei. Încă un C-f şi vă veţi muta la linia următoare.
-Când ajungeþi sã treceþi peste începutul sau sfârºitul ecranului,
-textul aflat dincolo de margine intrã în ecran, permiþându-i
-Emacs-ului sã mute cursorul la poziþia specificatã, fãrã a ieºi din
-zona vizibilã (ecran). Aceastã operaþiune se numeste în limba englezã
+Când ajungeţi să treceţi peste începutul sau sfârşitul ecranului,
+textul aflat dincolo de margine intră în ecran, permiţându-i
+Emacs-ului să mute cursorul la poziţia specificată, fără a ieşi din
+zona vizibilă (ecran). Această operaţiune se numeste în limba engleză
"scrolling".
->> Încercaþi sã mutaþi cursorul în afara pãrþii de jos a ecranului cu
- C-n ºi observaþi ce se întamplã.
+>> Încercaţi să mutaţi cursorul în afara părţii de jos a ecranului cu
+ C-n şi observaţi ce se întamplă.
-Dacã mutatul caracter cu caracter este lent, puteþi muta cursorul
-cuvânt cu cuvânt. M-f (META-f) avanseazã cursorul cu un cuvânt, iar
-M-b mutã cursorul un cuvânt înapoi.
+Dacă mutatul caracter cu caracter este lent, puteţi muta cursorul
+cuvânt cu cuvânt. M-f (META-f) avansează cursorul cu un cuvânt, iar
+M-b mută cursorul un cuvânt înapoi.
->> Tastaþi câteva M-f-uri ºi apoi câteva M-b-uri.
+>> Tastaţi câteva M-f-uri şi apoi câteva M-b-uri.
-Când cursorul este în mijlocul unui cuvânt, M-f îl mutã la sfârºitul
-cuvântului. Când cursorul este în spaþiul dintre cuvinte, M-f îl mutã
-la sfârºitul cuvântului urmãtor. M-b acþioneazã similar, dar în
-direcþia opusã.
+Când cursorul este în mijlocul unui cuvânt, M-f îl mută la sfârşitul
+cuvântului. Când cursorul este în spaţiul dintre cuvinte, M-f îl mută
+la sfârşitul cuvântului următor. M-b acţionează similar, dar în
+direcţia opusă.
->> Tastaþi M-f ºi M-b de câteva ori, intercalate cu C-f-uri ºi
- C-b-uri, pentru a observa efectul comenzilor M-f ºi M-b din diverse
- poziþii în interiorul cuvintelor ºi între ele.
+>> Tastaţi M-f şi M-b de câteva ori, intercalate cu C-f-uri şi
+ C-b-uri, pentru a observa efectul comenzilor M-f şi M-b din diverse
+ poziţii în interiorul cuvintelor şi între ele.
-Observaþi paralela între C-f ºi C-b pe de o parte, ºi M-f ºi M-b pe de
-cealaltã parte. De multe ori, caracterele META sunt folosite pentru
-operaþii referitoare la unitãþile definite de limbaj (cuvinte, fraze,
-paragrafe), în timp ce caracterele CONTROL opereazã pe unitãþi de
-bazã, care sunt independente de tipul textului editat (caractere,
+Observaţi paralela între C-f şi C-b pe de o parte, şi M-f şi M-b pe de
+cealaltă parte. De multe ori, caracterele META sunt folosite pentru
+operaţii referitoare la unităţile definite de limbaj (cuvinte, fraze,
+paragrafe), în timp ce caracterele CONTROL operează pe unităţi de
+bază, care sunt independente de tipul textului editat (caractere,
linii, etc).
-Aceastã paralelã se aplicã ºi între linii ºi fraze: C-a ºi C-e mutã
-cursorul la începutul ºi, respectiv sfârºitul unei linii, în timp ce
-M-a ºi M-e îl mutã la începutul ºi, respectiv sfârºitul unei fraze.
+Această paralelă se aplică şi între linii şi fraze: C-a şi C-e mută
+cursorul la începutul şi, respectiv sfârşitul unei linii, în timp ce
+M-a şi M-e îl mută la începutul şi, respectiv sfârşitul unei fraze.
->> Încercaþi câteva C-a-uri, apoi câteva C-e-uri.
- Încercaþi câteva M-a-uri, apoi câteva M-e-uri.
+>> Încercaţi câteva C-a-uri, apoi câteva C-e-uri.
+ Încercaţi câteva M-a-uri, apoi câteva M-e-uri.
-Remarcaþi cum repetarea tastãrii lui C-a nu schimbã nimic, în timp ce
-repetarea tastãrii lui M-a mutã cursorul la fraza urmãtoare. Deºi
-aceste operaþii nu sunt tocmai analoage, fiecare pare naturalã.
+Remarcaţi cum repetarea tastării lui C-a nu schimbă nimic, în timp ce
+repetarea tastării lui M-a mută cursorul la fraza următoare. Deşi
+aceste operaţii nu sunt tocmai analoage, fiecare pare naturală.
-Poziþia cursorului în text mai este numitã ºi "punct" ("point" în
-limba englezã). Cursorul aratã pe ecran poziþia punctului în text.
+Poziţia cursorului în text mai este numită şi "punct" ("point" în
+limba engleză). Cursorul arată pe ecran poziţia punctului în text.
-Operaþiile ce mutã cursorul (inclusiv comenzile ce mutã cursorul
-cuvânt cu cuvânt sau frazã cu frazã) sunt prezentate în sumarul
-urmãtor:
+Operaţiile ce mută cursorul (inclusiv comenzile ce mută cursorul
+cuvânt cu cuvânt sau frază cu frază) sunt prezentate în sumarul
+următor:
- C-f avanseazã un caracter
- C-b înapoi un caracter
+ C-f avansează un caracter
+ C-b înapoi un caracter
- M-f avanseazã un cuvânt
- M-b înapoi un cuvânt
+ M-f avansează un cuvânt
+ M-b înapoi un cuvânt
- C-n avanseazã o linie
- C-p înapoi o linie
+ C-n avansează o linie
+ C-p înapoi o linie
- C-a înapoi la începutul liniei
- C-e avanseazã la sfârºitul liniei
+ C-a înapoi la începutul liniei
+ C-e avansează la sfârşitul liniei
- M-a înapoi la începutul frazei
- M-e avanseazã la sfârºitul frazei
+ M-a înapoi la începutul frazei
+ M-e avansează la sfârşitul frazei
->> Exersaþi toate aceste comenzi acum, sunt comenzile cele mai des
+>> Exersaţi toate aceste comenzi acum, sunt comenzile cele mai des
folosite.
-Douã alte comenzi importante legate de mutatul cursorului sunt M-<
-(META Mai-mic), care mutã cursorul la începutul textului, ºi M-> (META
-Mai-mare), care mutã cursorul la sfârºitul textului.
+Două alte comenzi importante legate de mutatul cursorului sunt M-<
+(META Mai-mic), care mută cursorul la începutul textului, şi M-> (META
+Mai-mare), care mută cursorul la sfârşitul textului.
-Pe majoritatea terminalelor "<" este deasupra virgulei ºi deci este
-necesar sã apãsaþi tasta SHIFT în acelaºi timp. Pe aceste terminale
-este nevoie sã apãsaþi SHIFT ºi când tastaþi M-<; fãrã tasta SHIFT,
-aþi apãsa M-virgulã.
+Pe majoritatea terminalelor "<" este deasupra virgulei şi deci este
+necesar să apăsaţi tasta SHIFT în acelaşi timp. Pe aceste terminale
+este nevoie să apăsaţi SHIFT şi când tastaţi M-<; fără tasta SHIFT,
+aţi apăsa M-virgulă.
->> Încercaþi M-< acum, pentru a vã muta la începutul tutorialului.
- Folosiþi apoi C-v în mod repetat pentru a ajunge înapoi aici.
+>> Încercaţi M-< acum, pentru a vă muta la începutul tutorialului.
+ Folosiţi apoi C-v în mod repetat pentru a ajunge înapoi aici.
->> Încercaþi M-> acum, pentru a vã muta la sfârºitul tutorialului.
- Folosiþi apoi M-v repetat pentru a ajunge înapoi aici.
+>> Încercaţi M-> acum, pentru a vă muta la sfârşitul tutorialului.
+ Folosiţi apoi M-v repetat pentru a ajunge înapoi aici.
-Puteþi de asemenea sã mutaþi cursorul cu tastele sãgeþi, dacã
-terminalul are asemenea taste. Se recomandã însã acomodarea cu C-b,
-C-f, C-n ºi C-p din trei motive. În primul rând, aceste taste
-funcþioneazã pe toate tipurile de terminale. În al doilea rând, odatã
-ce vã obiºnuiþi cu Emacs-ul, veþi remarca faptul cã tastarea lor este
-mai rapidã decât cea a tastelor sãgeþi (pentru cã nu trebuie sã vã
-schimbaþi poziþia mâinilor pe tastaturã). În al treilea rând, odatã
+Puteţi de asemenea să mutaţi cursorul cu tastele săgeţi, dacă
+terminalul are asemenea taste. Se recomandă însă acomodarea cu C-b,
+C-f, C-n şi C-p din trei motive. În primul rând, aceste taste
+funcţionează pe toate tipurile de terminale. În al doilea rând, odată
+ce vă obişnuiţi cu Emacs-ul, veţi remarca faptul că tastarea lor este
+mai rapidă decât cea a tastelor săgeţi (pentru că nu trebuie să vă
+schimbaţi poziţia mâinilor pe tastatură). În al treilea rând, odată
format obiceiul de a folosi aceste comenzi bazate pe CONTROL,
-comenzile avansate de mutat cursorul se învaþã foarte uºor.
-
-Majoritatea comenzilor Emacs acceptã un argument numeric; pentru
-majoritatea comenzilor, acest argument reprezintã un contor de
-repetiþie. Contorul de repetiþie se introduce tastând C-u, cifrele ce
-alcãtuiesc contorul ºi apoi comanda. Dacã aveþi tasta META (EDIT sau
-ALT), existã ºi o altã alternativã pentru a introduce un argument
-numeric: tastaþi cifrele în timp ce þineþi tasta META apãsatã. Se
-recomandã însã folosirea metodei cu C-u, deoarece funcþioneazã pe
+comenzile avansate de mutat cursorul se învaţă foarte uşor.
+
+Majoritatea comenzilor Emacs acceptă un argument numeric; pentru
+majoritatea comenzilor, acest argument reprezintă un contor de
+repetiţie. Contorul de repetiţie se introduce tastând C-u, cifrele ce
+alcătuiesc contorul şi apoi comanda. Dacă aveţi tasta META (EDIT sau
+ALT), există şi o altă alternativă pentru a introduce un argument
+numeric: tastaţi cifrele în timp ce ţineţi tasta META apăsată. Se
+recomandă însă folosirea metodei cu C-u, deoarece funcţionează pe
orice terminal.
-De exemplu, C-u 8 C-f avanseazã cursorul cu opt caractere.
+De exemplu, C-u 8 C-f avansează cursorul cu opt caractere.
->> Încercaþi sã folosiþi C-n sau C-p cu un argument numeric pentru a
- muta cursorul dintr-o singurã comandã pe o linie apropiatã de
+>> Încercaţi să folosiţi C-n sau C-p cu un argument numeric pentru a
+ muta cursorul dintr-o singură comandă pe o linie apropiată de
aceasta.
-Majoritatea comenzilor utilizeazã argumentul numeric ca un contor de
-repetitie. Anumite comenzi speciale îl folosesc însa în mod diferit.
-C-v si M-v sunt printre aceste excepþii. Când li se dã un argument
-numeric, ele mutã ecranul mai sus sau mai jos cu numarul specificat de
-linii, nu de ecrane. De exemplu, C-u 4 C-v mutã ecranul cu 4 linii.
+Majoritatea comenzilor utilizează argumentul numeric ca un contor de
+repetitie. Anumite comenzi speciale îl folosesc însa în mod diferit.
+C-v si M-v sunt printre aceste excepţii. Când li se dă un argument
+numeric, ele mută ecranul mai sus sau mai jos cu numarul specificat de
+linii, nu de ecrane. De exemplu, C-u 4 C-v mută ecranul cu 4 linii.
->> Încercaþi sã tastaþi C-u 8 C-v acum.
+>> Încercaţi să tastaţi C-u 8 C-v acum.
-Aceastã comandã trebuie sã mute ecranul în sus cu 8 linii. Dacã
-doriti sã îl mutaþi înapoi, puteþi sã-i daþi lui M-v un argument
+Această comandă trebuie să mute ecranul în sus cu 8 linii. Dacă
+doriti să îl mutaţi înapoi, puteţi să-i daţi lui M-v un argument
numeric.
-Dacã folosiþi sistemul X Window, existã probabil o zonã rectangularã
-numita "scroll bar" la dreapta ferestrei Emacs-ului. Puteþi deplasa
-textul manipulând "scroll bar"-ul cu mouse-ul.
+Dacă folosiţi sistemul X Window, există probabil o zonă rectangulară
+numita "scroll bar" la dreapta ferestrei Emacs-ului. Puteţi deplasa
+textul manipulând "scroll bar"-ul cu mouse-ul.
->> Încercaþi sã apãsaþi butonul din mijloc al mouse-ului la mijlocul
- butonului din scroll bar. Aceasta ar trebui sã mute textul la o
- poziþie determinatã de cât de sus sau de jos aþi apãsat pe scroll
+>> Încercaţi să apăsaţi butonul din mijloc al mouse-ului la mijlocul
+ butonului din scroll bar. Aceasta ar trebui să mute textul la o
+ poziţie determinată de cât de sus sau de jos aţi apăsat pe scroll
bar.
->> Încercaþi sã mutaþi mouse-ul în sus ºi în jos þinând butonul din
- mijloc apãsat. Veþi vedea cã textul se deplaseazã în sus ºi în jos
- corespunzãtor cu miºcarea mouse-ului.
+>> Încercaţi să mutaţi mouse-ul în sus şi în jos ţinând butonul din
+ mijloc apăsat. Veţi vedea că textul se deplasează în sus şi în jos
+ corespunzător cu mişcarea mouse-ului.
-* CÂND EMACS-ul ESTE BLOCAT
+* CÂND EMACS-ul ESTE BLOCAT
---------------------------
-Dacã Emacs-ul înceteazã sã vã raspundã la comenzi, îl puteþi opri,
-fãrã sã pierdeþi modificãrile fãcute pânã acum, tastând C-g. Puteþi
-folosi C-g pentru a opri o comandã care dureazã prea mult.
+Dacă Emacs-ul încetează să vă raspundă la comenzi, îl puteţi opri,
+fără să pierdeţi modificările făcute până acum, tastând C-g. Puteţi
+folosi C-g pentru a opri o comandă care durează prea mult.
-Puteþi de asemenea folosi C-g pentru a opri introducerea unui argument
-numeric sau începutul unei comenzi pe care nu doriþi sã o continuaþi.
+Puteţi de asemenea folosi C-g pentru a opri introducerea unui argument
+numeric sau începutul unei comenzi pe care nu doriţi să o continuaţi.
->> Tastaþi C-u 100 pentru a introduce 100 ca un argument numeric, apoi
- tastaþi C-g. Tastaþi apoi C-f. Cursorul ar trebui sã se mute un
- singur caracter, pentru cã aþi oprit introducerea argumentului
+>> Tastaţi C-u 100 pentru a introduce 100 ca un argument numeric, apoi
+ tastaţi C-g. Tastaţi apoi C-f. Cursorul ar trebui să se mute un
+ singur caracter, pentru că aţi oprit introducerea argumentului
numeric cu C-g.
-Dacã aþi tastat un <ESC> din greºealã, puteþi sã-l anulaþi cu un C-g.
+Dacă aţi tastat un <ESC> din greşeală, puteţi să-l anulaţi cu un C-g.
* COMENZI DEZAFECTATE
---------------------
-Anumite comenzi sunt dezafectate în Emacs, în aºa fel încât
-utilizatorii sã nu le poatã folosi din neatenþie.
+Anumite comenzi sunt dezafectate în Emacs, în aşa fel încât
+utilizatorii să nu le poată folosi din neatenţie.
-Dacã tastaþi una din comenzile dezafectate, Emacs-ul va afiºa un mesaj
-spunând ce comandã aþi tastat ºi întrebându-vã dacã doriþi sã
-continuaþi.
+Dacă tastaţi una din comenzile dezafectate, Emacs-ul va afişa un mesaj
+spunând ce comandă aţi tastat şi întrebându-vă dacă doriţi să
+continuaţi.
-Dacã într-adevãr doriþi sã încercaþi comanda respectivã, tastaþi
-SPAÞIU. În mod normal, dacã nu doriþi sã executaþi comanda
-dezafectatã, rãspundeþi cu "n".
+Dacă într-adevăr doriţi să încercaţi comanda respectivă, tastaţi
+SPAŢIU. În mod normal, dacă nu doriţi să executaţi comanda
+dezafectată, răspundeţi cu "n".
->> Tastaþi <ESC> : (care este o comandã dezafectatã), apoi tastaþi n
- ca rãspuns la întrebarea pusã de Emacs.
+>> Tastaţi <ESC> : (care este o comandă dezafectată), apoi tastaţi n
+ ca răspuns la întrebarea pusă de Emacs.
* FERESTRE
----------
-Emacs-ul poate avea mai multe ferestre, fiecare afiºând propriul sãu
-text. Vom explica mai târziu tehnicile de folosire a ferestrelor
-multiple. Acum vrem sã explicãm cum sã închideþi ferestrele care ar
-putea apare ca rezultat al afiºãrii unor documentaþii sau rezultate
+Emacs-ul poate avea mai multe ferestre, fiecare afişând propriul său
+text. Vom explica mai târziu tehnicile de folosire a ferestrelor
+multiple. Acum vrem să explicăm cum să închideţi ferestrele care ar
+putea apare ca rezultat al afişării unor documentaţii sau rezultate
specifice anumitor comenzi. Este simplu:
- C-x 1 o singurã fereastrã (adicã închide toate celelalte
+ C-x 1 o singură fereastră (adică închide toate celelalte
ferestre).
-Asta înseamnã CONTROL-x urmat de cifra 1. C-x 1 mãreºte fereastra
-care conþine cursorul pânã când ocupã întregul ecran. Toate celelalte
+Asta înseamnă CONTROL-x urmat de cifra 1. C-x 1 măreşte fereastra
+care conţine cursorul până când ocupă întregul ecran. Toate celelalte
ferestre sunt distruse.
->> Mutaþi cursorul la aceastã linie ºi tastaþi C-u 0 C-l.
+>> Mutaţi cursorul la această linie şi tastaţi C-u 0 C-l.
->> Tastaþi C-h k C-f. Observaþi cum aceastã fereastrã se micºoreazã,
- în timp ce o nouã fereastrã apare, afiºând documentaþia comenzii
+>> Tastaţi C-h k C-f. Observaţi cum această fereastră se micşorează,
+ în timp ce o nouă fereastră apare, afişând documentaţia comenzii
C-f.
->> Tastaþi C-x 1 ºi observaþi cum noua fereastrã dispare.
+>> Tastaţi C-x 1 şi observaţi cum noua fereastră dispare.
-* INTRODUCEREA ªI ªTERGEREA
+* INTRODUCEREA ŞI ŞTERGEREA
---------------------------
-Dacã vreþi sã introduceþi text, pur ºi simplu tastaþi textul dorit.
-Caracterele pe care le puteþi vedea, cum ar fi A, 7, *, etc. sunt
-interpretate de Emacs ca text ºi introduse imediat. Tastaþi <Return>
-(tasta mai este etichetatã <Enter> uneori) pentru a introduce un
+Dacă vreţi să introduceţi text, pur şi simplu tastaţi textul dorit.
+Caracterele pe care le puteţi vedea, cum ar fi A, 7, *, etc. sunt
+interpretate de Emacs ca text şi introduse imediat. Tastaţi <Return>
+(tasta mai este etichetată <Enter> uneori) pentru a introduce un
caracter NEWLINE.
-Puteþi ºterge ultimul caracter pe care l-aþi introdus tastând
-<Delete>. <Delete> este o tastã pe tastaturã etichetatã "Del" sau
-"Delete". În unele cazuri tasta "Backspace" poate acþiona ca
-<Delete>, dar nu întotdeauna!
+Puteţi şterge ultimul caracter pe care l-aţi introdus tastând
+<Delete>. <Delete> este o tastă pe tastatură etichetată "Del" sau
+"Delete". În unele cazuri tasta "Backspace" poate acţiona ca
+<Delete>, dar nu întotdeauna!
-Mai general, <Delete> ºterge caracterul dinaintea poziþiei curente a
+Mai general, <Delete> şterge caracterul dinaintea poziţiei curente a
cursorului.
->> Executaþi urmãtoarele operaþii acum - tastaþi câteva caractere,
- apoi ºtergeþi-le tastând <Delete> de câteva ori. Nu vã temeþi cã
- veþi schimba acest fiºier; nu veþi altera versiunea principalã a
- tutorialului. Aceasta este copia dumneavoastrã personalã.
+>> Executaţi următoarele operaţii acum - tastaţi câteva caractere,
+ apoi ştergeţi-le tastând <Delete> de câteva ori. Nu vă temeţi că
+ veţi schimba acest fişier; nu veţi altera versiunea principală a
+ tutorialului. Aceasta este copia dumneavoastră personală.
-Când o linie de text devine prea mare pentru a putea fi reprezentatã
-pe o linie de ecran, linia de text este continuatã pe urmãtoarea linie
-de pe ecran. Un caracter backslash ("\") la marginea din dreapta
-indicã o linie care a fost continuatã.
+Când o linie de text devine prea mare pentru a putea fi reprezentată
+pe o linie de ecran, linia de text este continuată pe următoarea linie
+de pe ecran. Un caracter backslash („\”) la marginea din dreapta
+indică o linie care a fost continuată.
->> Introduceþi text pânã când depãºiþi cu câteva caractere marginea
- din dreapta a ecranului. Veþi observa apariþia liniei de
+>> Introduceţi text până când depăşiţi cu câteva caractere marginea
+ din dreapta a ecranului. Veţi observa apariţia liniei de
continuare.
->> Folosiþi <Delete>-uri pentru a ºterge textul pânã când linia încape
- din nou pe o linie de ecran. Linia de continuare va dispãrea.
+>> Folosiţi <Delete>-uri pentru a şterge textul până când linia încape
+ din nou pe o linie de ecran. Linia de continuare va dispărea.
-Puteþi ºterge un caracter NEWLINE ca pe orice alt caracter. ªtergerea
-unui NEWLINE dintre douã linii concateneaza cele douã linii. Dacã
-linia rezultatã este prea lungã pentru a fi afiºatã pe ecran, va fi
-afiºatã cu o linie de continuare.
+Puteţi şterge un caracter NEWLINE ca pe orice alt caracter. Ştergerea
+unui NEWLINE dintre două linii concateneaza cele două linii. Dacă
+linia rezultată este prea lungă pentru a fi afişată pe ecran, va fi
+afişată cu o linie de continuare.
->> Mutaþi cursorul la începutul unei linii ºi tastaþi <Delete>.
- Aceasta concateneazã linia curentã cu cea precedentã.
+>> Mutaţi cursorul la începutul unei linii şi tastaţi <Delete>.
+ Aceasta concatenează linia curentă cu cea precedentă.
->> Tastaþi <Return> pentru a reintroduce caracterul NEWLINE ºters.
+>> Tastaţi <Return> pentru a reintroduce caracterul NEWLINE şters.
-Aºa cum vã reamintiþi, majoritatea comenzilor Emacs pot primi un
-argument numeric ce acþioneazã ca un contor de repetiþie; introducerea
-caracterelor ascultã aceleaºi reguli. Un argument numeric dat unui
-caracter duce la introducerea caracterului respectiv de numãrul
+Aşa cum vă reamintiţi, majoritatea comenzilor Emacs pot primi un
+argument numeric ce acţionează ca un contor de repetiţie; introducerea
+caracterelor ascultă aceleaşi reguli. Un argument numeric dat unui
+caracter duce la introducerea caracterului respectiv de numărul
specificat de ori.
->> Încercaþi asta acum - tastaþi C-u 8 * pentru a introduce ********.
+>> Încercaţi asta acum - tastaţi C-u 8 * pentru a introduce ********.
-Aþi învãþat acum metodele elementare de tastat ºi corectat erori în
-Emacs. Puteþi de asemenea ºterge cuvinte sau linii. Acesta este un
-sumar al operaþiilor de ºtergere.
+Aţi învăţat acum metodele elementare de tastat şi corectat erori în
+Emacs. Puteţi de asemenea şterge cuvinte sau linii. Acesta este un
+sumar al operaţiilor de ştergere.
- <Delete> ºterge caracterul de dinaintea cursorului
- C-d ºterge caracterul de dupã cursor
+ <Delete> şterge caracterul de dinaintea cursorului
+ C-d şterge caracterul de după cursor
- M-<Delete> ºterge cuvântul de dinaintea cursorului
- M-d ºterge cuvântul de dupã cursor
+ M-<Delete> şterge cuvântul de dinaintea cursorului
+ M-d şterge cuvântul de după cursor
- C-k ºterge de la poziþia curentã pânã la sfârºitul
+ C-k şterge de la poziţia curentă până la sfârşitul
liniei
- M-k ºterge de la poziþia curentã pânã la sfârºitul
+ M-k şterge de la poziţia curentă până la sfârşitul
frazei
-De remarcat cã <Delete> ºi C-d versus M-<Delete> ºi M-d extind
-paralela începutã de C-f ºi M-f (<Delete> nu este cu adevãrat un
-caracter bazat pe CONTROL, dar nu o sã ne ocupãm de asta acum). C-k
-ºi M-k sunt ca C-e ºi M-e, într-un fel, dacã facem o paralelã între
-linii ºi fraze.
-
-Când ºtergeþi mai mult de un caracter la un moment dat, Emacs-ul
-pãstreazã intern textul distrus în aºa fel încât îl puteþi restaura.
-Termenul folosit de Emacs pentru operaþiunea de restaurare a textului
-distrus este "yanking". Puteþi restaura textul distrus fie în acelaºi
-loc, fie în alt loc în fiºier. Puteþi de asemenea restaura textul de
+De remarcat că <Delete> şi C-d versus M-<Delete> şi M-d extind
+paralela începută de C-f şi M-f (<Delete> nu este cu adevărat un
+caracter bazat pe CONTROL, dar nu o să ne ocupăm de asta acum). C-k
+şi M-k sunt ca C-e şi M-e, într-un fel, dacă facem o paralelă între
+linii şi fraze.
+
+Când ştergeţi mai mult de un caracter la un moment dat, Emacs-ul
+păstrează intern textul distrus în aşa fel încât îl puteţi restaura.
+Termenul folosit de Emacs pentru operaţiunea de restaurare a textului
+distrus este "yanking". Puteţi restaura textul distrus fie în acelaşi
+loc, fie în alt loc în fişier. Puteţi de asemenea restaura textul de
mai multe ori pentru a face mai multe copii. Comanda de restaurare
este C-y.
-Diferenþa dintre "distrugerea" ºi "ºtergerea" unei porþiuni din text
-este aceea ca porþiunile de text "distruse" pot fi restaurate, în timp
-ce porþiunile de text "ºterse", nu. În general, comenzile care
-distrug porþiuni semnificative din text, pãstreazã intern textul
-respectiv, în timp ce comenzile care ºterg doar un caracter, linii
-goale sau spaþii, nu fac acest lucru.
-
->> Mutaþi cursorul la începutul unei linii care nu este goalã.
- Tastaþi apoi C-k pentru a distruge textul de pe linia respectivã.
->> Tastaþi C-k o a doua oarã. Veþi observa distrugerea caracterului
- NEWLINE de la sfârºitul liniei.
-
-Dupã cum vedeþi, un singur C-k distruge conþinutul liniei, iar un al
-doilea C-k distruge linia însãºi, facând toate celelalte linii sã se
-mute în sus. C-k trateazã un argument numeric în mod special:
-distruge numãrul specificat de linii ºi conþinutul lor. Aceastã
-comportare nu este doar o simplã repetiþie. C-u 2 C-k distruge douã
-linii ºi NEWLINE-urile de dupã ele; tastând C-k de douã ori nu
-obþineþi acelaºi rezultat.
-
-Pentru a extrage ultimul text distrus ºi a-l plasa la poziþia curentã
-a cursorului, tastaþi C-y.
-
->> Tastaþi C-y pentru a restaura textul distrus anterior.
-
-Gânditi-vã la C-y ca ºi cum aþi recupera ceva ce v-a fost luat.
-Observaþi cã dacã executaþi mai multe C-k-uri la rând, tot textul
-distrus este stocat într-o singurã bucatã, în aºa fel încât un singur
+Diferenţa dintre "distrugerea" şi "ştergerea" unei porţiuni din text
+este aceea ca porţiunile de text "distruse" pot fi restaurate, în timp
+ce porţiunile de text "şterse", nu. În general, comenzile care
+distrug porţiuni semnificative din text, păstrează intern textul
+respectiv, în timp ce comenzile care şterg doar un caracter, linii
+goale sau spaţii, nu fac acest lucru.
+
+>> Mutaţi cursorul la începutul unei linii care nu este goală.
+ Tastaţi apoi C-k pentru a distruge textul de pe linia respectivă.
+>> Tastaţi C-k o a doua oară. Veţi observa distrugerea caracterului
+ NEWLINE de la sfârşitul liniei.
+
+După cum vedeţi, un singur C-k distruge conţinutul liniei, iar un al
+doilea C-k distruge linia însăşi, facând toate celelalte linii să se
+mute în sus. C-k tratează un argument numeric în mod special:
+distruge numărul specificat de linii şi conţinutul lor. Această
+comportare nu este doar o simplă repetiţie. C-u 2 C-k distruge două
+linii şi NEWLINE-urile de după ele; tastând C-k de două ori nu
+obţineţi acelaşi rezultat.
+
+Pentru a extrage ultimul text distrus şi a-l plasa la poziţia curentă
+a cursorului, tastaţi C-y.
+
+>> Tastaţi C-y pentru a restaura textul distrus anterior.
+
+Gânditi-vă la C-y ca şi cum aţi recupera ceva ce v-a fost luat.
+Observaţi că dacă executaţi mai multe C-k-uri la rând, tot textul
+distrus este stocat într-o singură bucată, în aşa fel încât un singur
C-y va restaura toate liniile.
->> Tastaþi acum C-k de câteva ori.
+>> Tastaţi acum C-k de câteva ori.
-Acum încercaþi sã restauraþi textul distrus:
+Acum încercaţi să restauraţi textul distrus:
->> Tastaþi C-y. Mutaþi apoi cursorul câteva linii mai jos ºi tastaþi
- C-y din nou. Veþi vedea cum se copiazã porþiuni de text.
+>> Tastaţi C-y. Mutaţi apoi cursorul câteva linii mai jos şi tastaţi
+ C-y din nou. Veţi vedea cum se copiază porţiuni de text.
-Ce faceþi dacã aveþi porþiuni de text pe care vreþi sã le restauraþi,
-dar între timp distrugeþi o altã porþiune de text? C-y va restaura
-porþiunea de text care a fost distrusã cel mai recent. Cu toate
-acestea, textul distrus anterior nu este pierdut. Puteþi sã-l
-restauraþi folosind comanda M-y. Dupã ce aþi executat C-y pentru a
-obþine textul cel mai recent distrus, tastând M-y veþi înlocui textul
-ce tocmai a fost restaurat cu textul distrus înaintea lui. Tastând
-M-y de mai multe ori puteþi obþine porþiuni de text distrus din ce în
-ce mai vechi. Odatã ajunºi la textul care vã intereseazã, puteþi sã
-continuaþi editarea fãrã sã mai faceþi nimic special, lasând textul
-restaurat în poziþia în care se gãseºte.
+Ce faceţi dacă aveţi porţiuni de text pe care vreţi să le restauraţi,
+dar între timp distrugeţi o altă porţiune de text? C-y va restaura
+porţiunea de text care a fost distrusă cel mai recent. Cu toate
+acestea, textul distrus anterior nu este pierdut. Puteţi să-l
+restauraţi folosind comanda M-y. După ce aţi executat C-y pentru a
+obţine textul cel mai recent distrus, tastând M-y veţi înlocui textul
+ce tocmai a fost restaurat cu textul distrus înaintea lui. Tastând
+M-y de mai multe ori puteţi obţine porţiuni de text distrus din ce în
+ce mai vechi. Odată ajunşi la textul care vă interesează, puteţi să
+continuaţi editarea fără să mai faceţi nimic special, lasând textul
+restaurat în poziţia în care se găseşte.
-Dacã tastaþi M-y de suficient de multe ori, veþi ajunge în cele din
-urmã la punctul de plecare (textul distrus cel mai de curând).
+Dacă tastaţi M-y de suficient de multe ori, veţi ajunge în cele din
+urmă la punctul de plecare (textul distrus cel mai de curând).
->> Distrugeþi o linie, mutaþi-vã puþin în jurul ei, distrugeþi o altã
- linie. Executaþi apoi C-y pentru a obþine înapoi cea de-a doua
- linie distrusã. Executaþi apoi M-y ºi veþi constata cã este
- înlocuitã de prima linie distrusã. Executaþi mai multe M-y-uri ºi
- observaþi ce obþineþi. Continuaþi sã le executaþi pânã când a doua
- linie apare din nou, etc. Dacã doriþi, puteþi încerca sã-i daþi
- comenzii M-y argumente numerice pozitive ºi negative.
+>> Distrugeţi o linie, mutaţi-vă puţin în jurul ei, distrugeţi o altă
+ linie. Executaţi apoi C-y pentru a obţine înapoi cea de-a doua
+ linie distrusă. Executaţi apoi M-y şi veţi constata că este
+ înlocuită de prima linie distrusă. Executaţi mai multe M-y-uri şi
+ observaţi ce obţineţi. Continuaţi să le executaţi până când a doua
+ linie apare din nou, etc. Dacă doriţi, puteţi încerca să-i daţi
+ comenzii M-y argumente numerice pozitive şi negative.
* ANULARE
---------
-Dacã faceþi o schimbare în text, ºi apoi constataþi cã aþi greºit,
-puteþi anula schimbarea cu comanda de anulare, C-x u.
+Dacă faceţi o schimbare în text, şi apoi constataţi că aţi greşit,
+puteţi anula schimbarea cu comanda de anulare, C-x u.
-În mod normal, C-x u anuleazã schimbãrile fãcute de o comandã; dacã
-repetaþi C-x u de câteva ori la rând, fiecare nouã repetiþie anuleazã
-încã o comandã.
+În mod normal, C-x u anulează schimbările făcute de o comandă; dacă
+repetaţi C-x u de câteva ori la rând, fiecare nouă repetiţie anulează
+încă o comandă.
-Existã însã douã excepþii: comenzile care nu schimbã textul nu sunt
-luate în considerare (acestea includ comenzile de mutat cursorul ºi
+Există însă două excepţii: comenzile care nu schimbă textul nu sunt
+luate în considerare (acestea includ comenzile de mutat cursorul şi
cele de "scrolling"), iar caracterele introduse individual sunt
-tratate în grupuri de maxim 20. (Motivaþia din spatele acestei
-abordãri este aceea de a reduce numãrul de C-x u-uri pe care trebuie
-sã le tastaþi pentru anularea inserãrilor de text).
+tratate în grupuri de maxim 20. (Motivaţia din spatele acestei
+abordări este aceea de a reduce numărul de C-x u-uri pe care trebuie
+să le tastaţi pentru anularea inserărilor de text).
->> Distrugeþi linia aceasta cu C-k, apoi tastaþi C-x u; linia ar
- trebui sã reaparã.
+>> Distrugeţi linia aceasta cu C-k, apoi tastaţi C-x u; linia ar
+ trebui să reapară.
-C-_ este o altã comandã de anulare; funcþioneazã exact ca ºi C-x u,
-dar este mai uºor de tastat de mai multe ori la rând. Dezavantajul
-lui C-_ este cã pe anumite tastaturi nu este clar cum trebuie tastat.
-Din acest motiv existã C-x u. Pe unele terminale se poate sã tastaþi
-C-_ tastând "/" în timp ce þineþi apãsatã tasta CONTROL.
+C-_ este o altă comandă de anulare; funcţionează exact ca şi C-x u,
+dar este mai uşor de tastat de mai multe ori la rând. Dezavantajul
+lui C-_ este că pe anumite tastaturi nu este clar cum trebuie tastat.
+Din acest motiv există C-x u. Pe unele terminale se poate să tastaţi
+C-_ tastând "/" în timp ce ţineţi apăsată tasta CONTROL.
-Un argument numeric la C-_ sau C-x u acþioneazã ca un contor de
-repetiþie.
+Un argument numeric la C-_ sau C-x u acţionează ca un contor de
+repetiţie.
-* FIªIERE
+* FIŞIERE
---------
-Pentru a face permanente modificãrile din textul pe care îl editaþi,
-trebuie sã-l stocaþi (salvaþi) într-un fiºier. Altminteri,
-modificãrile se vor pierde în momentul pãrãsirii Emacs-ului. Puneþi
-textul într-un fiºier "deschizând" (sau "vizitând") fiºierul.
-
-Deschiderea unui fiºier înseamnã cã puteþi vedea conþinutul fiºierului
-în Emacs. Este ca ºi cum aþi edita chiar fiºierul, singura diferenþã
-fiind aceea cã schimbãrile nu devin permanente pânã când nu îl
-"salvaþi" ("save" în limba englezã). Se evitã astfel existenþa în
-sistem a unor fiºiere incomplet modificate atunci când nu doriþi acest
-lucru. Chiar ºi când salvaþi fiºierul, Emacs-ul pãstreazã fiºierul
-iniþial (cu un nume schimbat) în aºa fel încât sã-l puteþi recupera în
-cazul în care decideþi cã modificãrile efectuate au fost greºite.
-
-Aproape de marginea de jos a ecranului veþi observa o linie care
-începe ºi se terminã cu minusuri, ºi conþine ºirul "--:-- TUTORIAL.ro"
-sau ceva în genul acesta. Aceastã parte a ecranului aratã întotdeauna
-numele fiºierului pe care îl vizitaþi. Acum vizitaþi fiºierul
-"TUTORIAL.ro" care este copia dumneavoastrã de încercãri a
-tutorialului în limba românã. Orice fiºier aþi edita, numele acelui
-fiºier va apãrea în poziþia respectivã.
-
-Comenzile pentru gãsirea ºi salvarea fiºierelor sunt diferite de
-celelalte comenzi pe care le-aþi învãþat, în sensul cã sunt compuse
-din douã caractere. Amândouã încep cu caracterul C-x. Existã o
-întreagã serie de comenzi care încep cu C-x; multe dintre ele sunt
-legate de fiºiere, buffere ºi alte lucruri înrudite. Aceste comenzi
-sunt compuse din douã, trei sau patru caractere.
-
-Comenzii de deschidere a unui fiºier trebuie sã îi spuneþi numele
-fiºierului dorit. Spunem despre comandã ca "citeºte un argument de la
-terminal" (în acest caz, argumentul este numele fiºierului). Dupã ce
-tastaþi comanda
-
- C-x C-f (deschide un fiºier)
-
-Emacs-ul vã va cere sã introduceþi numele fiºierului. Numele pe care
-îl tastaþi apare pe ultima linie a ecranului. Aceastã linie se
-numeste "minibuffer" când este folositã pentru acest tip de
-introducere. Comenzile normale de editare în Emacs pot fi folosite ºi
-pentru editarea numelui fiºierului.
-
-În timp ce introduceþi numele fiºierului (sau orice alt tip de
-introducere de date în minibuffer), puteþi anula comanda cu C-g.
-
->> Tastaþi C-x C-f, apoi tastaþi C-g. Aceasta anuleazã minibuffer-ul,
- ºi, de asemenea, anuleazã comanda C-x C-f care îl folosea. În
- concluzie, nu veþi mai deschide nici un fiºier.
-
-Când aþi terminat de introdus numele fiºierului, tastaþi <Return>
-pentru a-l încheia. Dupã aceasta, comanda C-x C-f începe sã lucreze
-ºi deschide fiºierul pe care l-aþi ales. Minibuffer-ul dispare când
-comanda C-x C-f se terminã.
-
-Dupã câteva momente, conþinutul fiºierului apare pe ecran ºi îl puteþi
-edita. Când doriti sã faceþi schimbãrile permanente, tastaþi comanda
-
- C-x C-s (salveazã fiºierul)
-
-Aceasta copiazã textul din Emacs într-un fiºier. Prima oarã când
-faceþi acest lucru, Emacs-ul redenumeºte fiºierul iniþial în aºa fel
-încât sã nu se piardã. Noul nume este creat prin adãugarea
-caracterului "~" la numele iniþial.
-
-Când operaþiunea de salvare este terminatã, Emacs-ul afiºeazã numele
-fiºierului salvat. Se recomandã salvarea la intervale relativ mici,
-pentru a nu pierde prea multã muncã în cazul unei eventuale blocãri a
+Pentru a face permanente modificările din textul pe care îl editaţi,
+trebuie să-l stocaţi (salvaţi) într-un fişier. Altminteri,
+modificările se vor pierde în momentul părăsirii Emacs-ului. Puneţi
+textul într-un fişier "deschizând" (sau "vizitând") fişierul.
+
+Deschiderea unui fişier înseamnă că puteţi vedea conţinutul fişierului
+în Emacs. Este ca şi cum aţi edita chiar fişierul, singura diferenţă
+fiind aceea că schimbările nu devin permanente până când nu îl
+"salvaţi" ("save" în limba engleză). Se evită astfel existenţa în
+sistem a unor fişiere incomplet modificate atunci când nu doriţi acest
+lucru. Chiar şi când salvaţi fişierul, Emacs-ul păstrează fişierul
+iniţial (cu un nume schimbat) în aşa fel încât să-l puteţi recupera în
+cazul în care decideţi că modificările efectuate au fost greşite.
+
+Aproape de marginea de jos a ecranului veţi observa o linie care
+începe şi se termină cu minusuri, şi conţine şirul "--:-- TUTORIAL.ro"
+sau ceva în genul acesta. Această parte a ecranului arată întotdeauna
+numele fişierului pe care îl vizitaţi. Acum vizitaţi fişierul
+"TUTORIAL.ro" care este copia dumneavoastră de încercări a
+tutorialului în limba română. Orice fişier aţi edita, numele acelui
+fişier va apărea în poziţia respectivă.
+
+Comenzile pentru găsirea şi salvarea fişierelor sunt diferite de
+celelalte comenzi pe care le-aţi învăţat, în sensul că sunt compuse
+din două caractere. Amândouă încep cu caracterul C-x. Există o
+întreagă serie de comenzi care încep cu C-x; multe dintre ele sunt
+legate de fişiere, buffere şi alte lucruri înrudite. Aceste comenzi
+sunt compuse din două, trei sau patru caractere.
+
+Comenzii de deschidere a unui fişier trebuie să îi spuneţi numele
+fişierului dorit. Spunem despre comandă ca "citeşte un argument de la
+terminal" (în acest caz, argumentul este numele fişierului). După ce
+tastaţi comanda
+
+ C-x C-f (deschide un fişier)
+
+Emacs-ul vă va cere să introduceţi numele fişierului. Numele pe care
+îl tastaţi apare pe ultima linie a ecranului. Această linie se
+numeste "minibuffer" când este folosită pentru acest tip de
+introducere. Comenzile normale de editare în Emacs pot fi folosite şi
+pentru editarea numelui fişierului.
+
+În timp ce introduceţi numele fişierului (sau orice alt tip de
+introducere de date în minibuffer), puteţi anula comanda cu C-g.
+
+>> Tastaţi C-x C-f, apoi tastaţi C-g. Aceasta anulează minibuffer-ul,
+ şi, de asemenea, anulează comanda C-x C-f care îl folosea. În
+ concluzie, nu veţi mai deschide nici un fişier.
+
+Când aţi terminat de introdus numele fişierului, tastaţi <Return>
+pentru a-l încheia. După aceasta, comanda C-x C-f începe să lucreze
+şi deschide fişierul pe care l-aţi ales. Minibuffer-ul dispare când
+comanda C-x C-f se termină.
+
+După câteva momente, conţinutul fişierului apare pe ecran şi îl puteţi
+edita. Când doriti să faceţi schimbările permanente, tastaţi comanda
+
+ C-x C-s (salvează fişierul)
+
+Aceasta copiază textul din Emacs într-un fişier. Prima oară când
+faceţi acest lucru, Emacs-ul redenumeşte fişierul iniţial în aşa fel
+încât să nu se piardă. Noul nume este creat prin adăugarea
+caracterului "~" la numele iniţial.
+
+Când operaţiunea de salvare este terminată, Emacs-ul afişează numele
+fişierului salvat. Se recomandă salvarea la intervale relativ mici,
+pentru a nu pierde prea multă muncă în cazul unei eventuale blocări a
sistemului.
->> Tastaþi C-x C-s, pentru a salva copia tutorialului.
- Aceasta ar trebui sã afiºeze "Wrote ...TUTORIAL.ro" la marginea de
+>> Tastaţi C-x C-s, pentru a salva copia tutorialului.
+ Aceasta ar trebui să afişeze "Wrote ...TUTORIAL.ro" la marginea de
jos a ecranului.
-Puteþi deschide un fiºier existent, pentru a-l vedea sau edita.
-Puteþi de asemenea deschide un fiºier care nu existã. Aceasta este
-modalitatea în care creaþi noi fiºiere cu Emacs-ul: deschideþi
-fiºierul (care va fi gol iniþial), apoi începeþi sã introduceþi text
-în el. Când îi veþi cere sã "salveze" fiºierul, Emacs-ul va crea
-fiºierul cu textul pe care l-aþi introdus. De acum înainte puteþi
-considera cã editaþi un fiºier existent.
+Puteţi deschide un fişier existent, pentru a-l vedea sau edita.
+Puteţi de asemenea deschide un fişier care nu există. Aceasta este
+modalitatea în care creaţi noi fişiere cu Emacs-ul: deschideţi
+fişierul (care va fi gol iniţial), apoi începeţi să introduceţi text
+în el. Când îi veţi cere să "salveze" fişierul, Emacs-ul va crea
+fişierul cu textul pe care l-aţi introdus. De acum înainte puteţi
+considera că editaţi un fişier existent.
* BUFFERE
---------
-Dacã deschideþi un al doilea fiºier cu C-x C-f, primul va continua sã
-existe în Emacs. Puteþi sã vã mutaþi înapoi la el deschizându-l din
-nou cu C-x C-f. În acest fel puteþi avea un numãr destul de mare de
-fiºiere deschise în Emacs.
+Dacă deschideţi un al doilea fişier cu C-x C-f, primul va continua să
+existe în Emacs. Puteţi să vă mutaţi înapoi la el deschizându-l din
+nou cu C-x C-f. În acest fel puteţi avea un număr destul de mare de
+fişiere deschise în Emacs.
->> Creaþi un fiºier numit "foo" tastând C-x C-f foo <Return>.
- Introduceþi un text oarecare, editaþi-l, apoi salvaþi "foo" tastând
- C-x C-s. În cele din urmã, tastaþi C-x C-f TUTORIAL.ro <Return>
- pentru a vã întoarce la tutorial.
+>> Creaţi un fişier numit "foo" tastând C-x C-f foo <Return>.
+ Introduceţi un text oarecare, editaţi-l, apoi salvaţi "foo" tastând
+ C-x C-s. În cele din urmă, tastaţi C-x C-f TUTORIAL.ro <Return>
+ pentru a vă întoarce la tutorial.
-Emacs-ul stocheazã textul fiecãrui fiºier într-un obiect numit
-"buffer". Deschiderea unui fiºier creeazã un nou buffer în Emacs.
-Pentru a vedea o listã a bufferelor existente în Emacs, tastaþi
+Emacs-ul stochează textul fiecărui fişier într-un obiect numit
+"buffer". Deschiderea unui fişier creează un nou buffer în Emacs.
+Pentru a vedea o listă a bufferelor existente în Emacs, tastaţi
C-x C-b (lista de buffere)
->> Încercaþi C-x C-b acum.
+>> Încercaţi C-x C-b acum.
-Observaþi cum fiecare buffer are un nume ºi, uneori, un nume de fiºier
-corespunzãtor fiºierului al cãrui conþinut este menþinut în buffer-ul
-respectiv. Unele buffere nu corespund nici unui fiºier. De exemplu,
-buffer-ul numit "*Buffer List*" nu are nici un fiºier asociat. Este
-buffer-ul care conþine lista de buffere ºi a fost creat de comanda C-x
-C-b. Orice text pe care îl vedeþi într-o fereastrã a Emacs-ului este
-întotdeauna parte dintr-un buffer.
+Observaţi cum fiecare buffer are un nume şi, uneori, un nume de fişier
+corespunzător fişierului al cărui conţinut este menţinut în buffer-ul
+respectiv. Unele buffere nu corespund nici unui fişier. De exemplu,
+buffer-ul numit "*Buffer List*" nu are nici un fişier asociat. Este
+buffer-ul care conţine lista de buffere şi a fost creat de comanda C-x
+C-b. Orice text pe care îl vedeţi într-o fereastră a Emacs-ului este
+întotdeauna parte dintr-un buffer.
->> Tastaþi C-x 1 pentru a scãpa de lista de buffere.
+>> Tastaţi C-x 1 pentru a scăpa de lista de buffere.
-Dacã faceþi schimbãri în textul unui fiºier, apoi deschideþi un alt
-fiºier, primul fiºier nu este salvat. Schimbãrile efectuate rãmân în
-Emacs, în buffer-ul asociat acelui fiºier. Crearea sau editarea
-buffer-ului celui de-al doilea fiºier nu are nici un efect asupra
-buffer-ului primului fiºier. Acest lucru este foarte util, dar
-înseamnã cã aveþi nevoie de o modalitate convenabilã de a salva
-buffer-ul primului fiºier. Ar fi obositor sã fie necesar sã vã mutaþi
-înapoi la el cu C-x C-f pentru a-l putea salva cu C-x C-s. Din acest
-motiv existã comanda:
+Dacă faceţi schimbări în textul unui fişier, apoi deschideţi un alt
+fişier, primul fişier nu este salvat. Schimbările efectuate rămân în
+Emacs, în buffer-ul asociat acelui fişier. Crearea sau editarea
+buffer-ului celui de-al doilea fişier nu are nici un efect asupra
+buffer-ului primului fişier. Acest lucru este foarte util, dar
+înseamnă că aveţi nevoie de o modalitate convenabilă de a salva
+buffer-ul primului fişier. Ar fi obositor să fie necesar să vă mutaţi
+înapoi la el cu C-x C-f pentru a-l putea salva cu C-x C-s. Din acest
+motiv există comanda:
- C-x s salveazã niºte buffere
+ C-x s salvează nişte buffere
-C-x s vã întreabã despre fiecare buffer care conþine modificãri (ºi
-care nu a fost salvat) dacã doriþi sã-l salvaþi.
+C-x s vă întreabă despre fiecare buffer care conţine modificări (şi
+care nu a fost salvat) dacă doriţi să-l salvaţi.
->> Introduceþi o linie de text, apoi tastaþi C-x s.
- Ar trebui sã vã întrebe dacã sã salveze buffer-ul TUTORIAL.ro.
- Raspundeþi "da" la întrebare tastând "y".
+>> Introduceţi o linie de text, apoi tastaţi C-x s.
+ Ar trebui să vă întrebe dacă să salveze buffer-ul TUTORIAL.ro.
+ Raspundeţi "da" la întrebare tastând "y".
* EXTINDEREA SETULUI DE COMENZI
-------------------------------
-Existã mult mai multe comenzi Emacs decât combinaþii de taste bazate
-pe CONTROL ºi META. Soluþia în Emacs este folosirea comenzilor
-eXtinse. Acestea sunt de douã feluri:
-
- C-x eXtinde un caracter; urmatã de un caracter
- M-x eXtinde un nume; urmatã de un nume lung
-
-Acestea sunt comenzi care sunt utile în general, dar folosite mai rar
-decât comenzile despre care aþi învãþat pânã acum. Aþi vãzut deja
-douã dintre ele: comanda de deschis fiºiere (C-x C-f) ºi comanda de
-salvat fiºiere (C-x C-s). Un alt exemplu este comanda de pãrãsit
-Emacs-ul: C-x C-c. (Nu vã temeþi cã veþi pierde schimbãri fãcute în
-fiºiere; înainte de a termina sesiunea curentã Emacs, C-x C-c vã va
-întreba dacã doriþi sã salvaþi fiºierele modificate.)
-
-C-z este comanda cu care puteþi ieºi din Emacs *temporar* - astfel
-încât sã puteþi sã vã întoarceþi la aceeaºi sesiune Emacs mai târziu.
-
-Pe sistemele unde este posibil, C-z "suspendã" Emacs-ul; asta înseamnã
-cã, deºi vã veþi întoarce la prompt-ul shell-ului, Emacs-ul nu a fost
-distrus. În shell-urile (interpretoarele de comenzi Unix) cele mai
-uzuale puteþi reactiva Emacs-ul cu comanda `fg' sau `%emacs'.
-
-Pe sistemele care nu implementeazã mecanismele de suspendare, C-z
-creeazã un subshell care ruleazã sub Emacs pentru a vã oferi
-posibilitatea de a rula alte programe ºi de a vã întoarce la Emacs mai
-târziu; pe aceste sisteme C-z nu iese cu adevãrat din Emacs - comanda
-`exit' la promptul subshell-ului este modalitatea uzualã de a vã
-întoarce în Emacs.
-
-În general C-x C-c se foloseºte înainte de pãrãsirea sistemului.
-Puteþi folosi aceastã comandã ºi pentru a ieºi din instanþe de Emacs
+Există mult mai multe comenzi Emacs decât combinaţii de taste bazate
+pe CONTROL şi META. Soluţia în Emacs este folosirea comenzilor
+eXtinse. Acestea sunt de două feluri:
+
+ C-x eXtinde un caracter; urmată de un caracter
+ M-x eXtinde un nume; urmată de un nume lung
+
+Acestea sunt comenzi care sunt utile în general, dar folosite mai rar
+decât comenzile despre care aţi învăţat până acum. Aţi văzut deja
+două dintre ele: comanda de deschis fişiere (C-x C-f) şi comanda de
+salvat fişiere (C-x C-s). Un alt exemplu este comanda de părăsit
+Emacs-ul: C-x C-c. (Nu vă temeţi că veţi pierde schimbări făcute în
+fişiere; înainte de a termina sesiunea curentă Emacs, C-x C-c vă va
+întreba dacă doriţi să salvaţi fişierele modificate.)
+
+C-z este comanda cu care puteţi ieşi din Emacs *temporar* - astfel
+încât să puteţi să vă întoarceţi la aceeaşi sesiune Emacs mai târziu.
+
+Pe sistemele unde este posibil, C-z "suspendă" Emacs-ul; asta înseamnă
+că, deşi vă veţi întoarce la prompt-ul shell-ului, Emacs-ul nu a fost
+distrus. În shell-urile (interpretoarele de comenzi Unix) cele mai
+uzuale puteţi reactiva Emacs-ul cu comanda "fg" sau "%emacs".
+
+Pe sistemele care nu implementează mecanismele de suspendare, C-z
+creează un subshell care rulează sub Emacs pentru a vă oferi
+posibilitatea de a rula alte programe şi de a vă întoarce la Emacs mai
+târziu; pe aceste sisteme C-z nu iese cu adevărat din Emacs - comanda
+"exit" la promptul subshell-ului este modalitatea uzuală de a vă
+întoarce în Emacs.
+
+În general C-x C-c se foloseşte înainte de părăsirea sistemului.
+Puteţi folosi această comandă şi pentru a ieşi din instanţe de Emacs
lansate de programe de citit mail sau alte utilitare, deoarece acestea
-s-ar putea sã nu fie capabile sã foloseascã facilitaþile de suspendare
-ale Emacs-ului. În mod normal însã, dacã nu sunteþi pe cale sã
-pãrãsiþi sistemul, este mai bine sã suspendaþi Emacs-ul cu C-z decât
-sã ieºiþi complet cu C-x C-c.
+s-ar putea să nu fie capabile să folosească facilitaţile de suspendare
+ale Emacs-ului. În mod normal însă, dacă nu sunteţi pe cale să
+părăsiţi sistemul, este mai bine să suspendaţi Emacs-ul cu C-z decât
+să ieşiţi complet cu C-x C-c.
Emacs-ul are multe comenzi prefixate cu C-x. Aceasta este lista celor
-pe care le-aþi învãþat pânã acum:
+pe care le-aţi învăţat până acum:
- C-x C-f deschide un fiºier
- C-x C-s salveazã fiºierul
- C-x C-b listeazã bufferele
- C-x C-c pãrãseºte Emacs-ul
- C-x u anuleazã
+ C-x C-f deschide un fişier
+ C-x C-s salvează fişierul
+ C-x C-b listează bufferele
+ C-x C-c părăseşte Emacs-ul
+ C-x u anulează
-Comenzile eXtinse cu nume sunt comenzile care sunt folosite ºi mai rar
-sau comenzile care sunt folosite numai în anumite moduri. Un exemplu
-este comanda replace-string (înlocuieºte-ºir) care înlocuieºte global
-toate apariþiile unui ºir de caractere cu alt ºir de caractere. Când
-tastaþi M-x, Emacs-ul afiºeazã pe ultima linie de pe ecran "M-x" ºi
-puteþi introduce numele comenzii - în cazul nostru "replace-string".
-Puteþi sã tastaþi doar "repl s<TAB>" ºi Emacs-ul va completa numele.
-Terminaþi comanda cu <Return>.
+Comenzile eXtinse cu nume sunt comenzile care sunt folosite şi mai rar
+sau comenzile care sunt folosite numai în anumite moduri. Un exemplu
+este comanda replace-string (înlocuieşte-şir) care înlocuieşte global
+toate apariţiile unui şir de caractere cu alt şir de caractere. Când
+tastaţi M-x, Emacs-ul afişează pe ultima linie de pe ecran "M-x" şi
+puteţi introduce numele comenzii - în cazul nostru "replace-string".
+Puteţi să tastaţi doar "repl s<TAB>" şi Emacs-ul va completa numele.
+Terminaţi comanda cu <Return>.
-Comanda replace-string necesitã douã argumente - ºirul ce va fi
-înlocuit ºi ºirul înlocuitor. La sfârºitul introducerii fiecãrui
-argument trebuie sã tastaþi <Return>.
+Comanda replace-string necesită două argumente - şirul ce va fi
+înlocuit şi şirul înlocuitor. La sfârşitul introducerii fiecărui
+argument trebuie să tastaţi <Return>.
->> Mutaþi cursorul pe linia goalã care se gãseste douã linii mai jos.
- Tastaþi apoi M-x repl s<Return>modificat<Return>alterat<Return>.
+>> Mutaţi cursorul pe linia goală care se găseste două linii mai jos.
+ Tastaţi apoi M-x repl s<Return>modificat<Return>alterat<Return>.
- Observaþi modul în care aceastã linie s-a modificat: aþi înlocuit
- toate apariþiile cuvântului s-c-h-i-m-b-a-t cu "alterat", dupã
- poziþia iniþialã a cursorului.
+ Observaţi modul în care această linie s-a modificat: aţi înlocuit
+ toate apariţiile cuvântului s-c-h-i-m-b-a-t cu "alterat", după
+ poziţia iniţială a cursorului.
-* SALVARE AUTOMATÃ
+* SALVARE AUTOMATĂ
------------------
-Dacã aþi facut schimbãri într-un fiºier, dar nu le-aþi salvat, aceste
-schimbãri se pot pierde în cazul în care sistemul se blocheazã.
-Pentru a vã proteja munca, Emacs-ul salveazã periodic un fiºier de
-"autosalvare" pentru fiecare fiºier pe care îl editaþi. Acest fiºier
-are un "#" la început ºi unul la sfârºit; de exemplu, dacã fiºierul
-dumneavoastrã se numeste "hello.c", fiºierul de autosalvare
-corespunzãtor se va numi "#hello.c#". Când salvaþi fiºierul în mod
-normal, Emacs-ul ºterge fiºierul de autosalvare.
+Dacă aţi facut schimbări într-un fişier, dar nu le-aţi salvat, aceste
+schimbări se pot pierde în cazul în care sistemul se blochează.
+Pentru a vă proteja munca, Emacs-ul salvează periodic un fişier de
+"autosalvare" pentru fiecare fişier pe care îl editaţi. Acest fişier
+are un "#" la început şi unul la sfârşit; de exemplu, dacă fişierul
+dumneavoastră se numeste "hello.c", fişierul de autosalvare
+corespunzător se va numi "#hello.c#". Când salvaţi fişierul în mod
+normal, Emacs-ul şterge fişierul de autosalvare.
-În cazul unei cãderi a sistemului, puteþi sã vã recuperaþi fiºierul de
-autosalvare deschizând fiºierul în mod normal (fiºierul pe care îl
-editaþi, nu pe cel de autosalvare) ºi tastând dupã aceea M-x recover
-file<Return>. Când vi se cere confirmarea, tastaþi yes<Return> pentru
-a continua ºi a recupera fiºierul.
+În cazul unei căderi a sistemului, puteţi să vă recuperaţi fişierul de
+autosalvare deschizând fişierul în mod normal (fişierul pe care îl
+editaţi, nu pe cel de autosalvare) şi tastând după aceea M-x recover
+file<Return>. Când vi se cere confirmarea, tastaţi yes<Return> pentru
+a continua şi a recupera fişierul.
* ZONA DE ECOU
--------------
-Dacã Emacs-ul observã cã tastaþi comenzile încet, vi le va arãta la
-marginea de jos a ecranului într-o zona numitã "zona de ecou". Zona
-de ecou conþine cea mai de jos linie a ecranului.
+Dacă Emacs-ul observă că tastaţi comenzile încet, vi le va arăta la
+marginea de jos a ecranului într-o zona numită "zona de ecou". Zona
+de ecou conţine cea mai de jos linie a ecranului.
* LINIA DE MOD
--------------
-Linia de deasupra zonei de ecou se numeºte "linia de mod" ("mode line"
-în limba englezã). Linia de mod conþine ceva de genul:
+Linia de deasupra zonei de ecou se numeşte "linia de mod" ("mode line"
+în limba engleză). Linia de mod conţine ceva de genul:
--**-Emacs: TUTORIAL (Fundamental)--L670--58%----------------
-Aceastã linie prezintã informaþii utile despre starea Emacs-ului ºi
-despre textul pe care îl editaþi.
+Această linie prezintă informaţii utile despre starea Emacs-ului şi
+despre textul pe care îl editaţi.
-Stiþi deja ce înseamnã numele fiºierului - este fiºierul pe care l-aþi
-deschis. -NN%-- indicã poziþia curentã a cursorului în text - NN la
-sutã din text este deasupra primei linii de pe ecran. Dacã începutul
-fiºierului este vizibil pe ecran, veþi vedea --Top-- în loc de
---00%--. Dacã sfârºitul fiºierului este vizibil pe ecran, veþi vedea
---Bot-- (de la "bottom" în limba englezã). Dacã fiºierul este atât de
-mic, încât încape în întregime pe ecran, pe linia de mod veþi vedea
+Stiţi deja ce înseamnă numele fişierului - este fişierul pe care l-aţi
+deschis. -NN%-- indică poziţia curentă a cursorului în text - NN la
+sută din text este deasupra primei linii de pe ecran. Dacă începutul
+fişierului este vizibil pe ecran, veţi vedea --Top-- în loc de
+--00%--. Dacă sfârşitul fişierului este vizibil pe ecran, veţi vedea
+--Bot-- (de la "bottom" în limba engleză). Dacă fişierul este atât de
+mic, încât încape în întregime pe ecran, pe linia de mod veţi vedea
--All--.
-Stelele de la începutul liniei de mod semnalizeazã existenþa unor
-modificãri nesalvate în text. Imediat dupã deschiderea fiºierului,
-porþiunea respectivã din linia de mod nu conþine nici o stea, doar
+Stelele de la începutul liniei de mod semnalizează existenţa unor
+modificări nesalvate în text. Imediat după deschiderea fişierului,
+porţiunea respectivă din linia de mod nu conţine nici o stea, doar
minusuri.
-Porþiunea dinãuntrul parantezelor vã spune modul de editare curent.
-Modul implicit este "Fundamental", modul pe care îl folosiþi chiar
+Porţiunea dinăuntrul parantezelor vă spune modul de editare curent.
+Modul implicit este "Fundamental", modul pe care îl folosiţi chiar
acum. Este un exemplu de "mod major".
Emacs-ul are multe moduri majore. Unele dintre ele sunt destinate
-editãrii diferitelor limbaje ºi/sau tipuri de text, cum ar fi modul
+editării diferitelor limbaje şi/sau tipuri de text, cum ar fi modul
Lisp, modul Text, etc. Numai un mod major poate fi activ la un moment
-dat ºi numele sãu va fi întotdeauna acolo unde este "Fundamental"
+dat şi numele său va fi întotdeauna acolo unde este "Fundamental"
acum.
-Fiecare mod major schimbã comportamentul unor comenzi. De exemplu
-existã comenzi pentru crearea comentariilor într-un program, dar, cum
-fiecare limbaj de programare are o idee diferitã despre felul cum ar
-trebui sã arate un comentariu, fiecare mod major trebuie sã le
-introducã într-un alt fel. Existã câte o comandã asociatã fiecãrui
+Fiecare mod major schimbă comportamentul unor comenzi. De exemplu
+există comenzi pentru crearea comentariilor într-un program, dar, cum
+fiecare limbaj de programare are o idee diferită despre felul cum ar
+trebui să arate un comentariu, fiecare mod major trebuie să le
+introducă într-un alt fel. Există câte o comandă asociată fiecărui
mod major - aceasta este modalitatea de a schimba modul major. De
exemplu, M-x fundamental-mode este comanda cu care poate fi ales modul
"Fundamental".
-Dacã editaþi text în limba românã, cum ar fi de exemplu acest fiºier,
-ar trebui probabil sã folosiþi modul Text.
+Dacă editaţi text în limba română, cum ar fi de exemplu acest fişier,
+ar trebui probabil să folosiţi modul Text.
->> Tastaþi M-x text-mode<Return>.
+>> Tastaţi M-x text-mode<Return>.
-Nu vã temeti, nici una din comenzile pe care le-aþi învãþat pânã acum
-nu schimbã Emacs-ul prea mult. Puteþi observa acum cã M-f ºi M-b
-trateazã apostrofurile ca parte din cuvinte. Înainte, în modul
-Fundamental, M-f ºi M-b tratau apostrofurile ca separatoare de
+Nu vă temeti, nici una din comenzile pe care le-aţi învăţat până acum
+nu schimbă Emacs-ul prea mult. Puteţi observa acum că M-f şi M-b
+tratează apostrofurile ca parte din cuvinte. Înainte, în modul
+Fundamental, M-f şi M-b tratau apostrofurile ca separatoare de
cuvinte.
-Modurile majore opereazã schimbãri subtile, ca cea descrisã mai sus.
-Majoritatea comenzilor executã aceeaºi operaþie în fiecare mod major,
-dar funcþioneazã puþin diferit.
+Modurile majore operează schimbări subtile, ca cea descrisă mai sus.
+Majoritatea comenzilor execută aceeaşi operaţie în fiecare mod major,
+dar funcţionează puţin diferit.
-Pentru a vedea documentaþia referitoare la modul major curent, tastaþi
+Pentru a vedea documentaţia referitoare la modul major curent, tastaţi
C-h m.
->> Folosiþi C-u C-v o datã sau de mai multe ori pentru a aduce aceastã
- linie aproape de începutul ecranului. Tastaþi C-h m ca sã aflaþi
- diferenþele dintre modul Text ºi modul Fundamental. Tastaþi C-x 1
- pentru a ºterge documentaþia de pe ecran.
+>> Folosiţi C-u C-v o dată sau de mai multe ori pentru a aduce această
+ linie aproape de începutul ecranului. Tastaţi C-h m ca să aflaţi
+ diferenţele dintre modul Text şi modul Fundamental. Tastaţi C-x 1
+ pentru a şterge documentaţia de pe ecran.
-Modurile majore se numesc "majore" pentru cã existã ºi moduri minore.
-Modurile minore sunt ajustãri minore ale modurilor majore. Fiecare
+Modurile majore se numesc "majore" pentru că există şi moduri minore.
+Modurile minore sunt ajustări minore ale modurilor majore. Fiecare
mod minor poate fi activat sau dezactivat separat, independent de
-celelalte moduri minore ºi independent de modul major curent. Puteþi
-sã nu folosiþi nici un mod minor, un mod minor sau orice combinaþie de
+celelalte moduri minore şi independent de modul major curent. Puteţi
+să nu folosiţi nici un mod minor, un mod minor sau orice combinaţie de
moduri minore.
-Un mod minor care este foarte util, în mod special când editaþi text,
-este modul "Auto Fill". Când acest mod este activat, Emacs-ul sparge
-automat liniile la spaþiul dintre cuvinte de fiecare datã când
-introducând text creaþi o linie care este prea lungã.
+Un mod minor care este foarte util, în mod special când editaţi text,
+este modul "Auto Fill". Când acest mod este activat, Emacs-ul sparge
+automat liniile la spaţiul dintre cuvinte de fiecare dată când
+introducând text creaţi o linie care este prea lungă.
-Puteþi activa modul "Auto Fill" executând M-x auto-fill-mode<Return>.
-Când acest mod este activat, îl puteþi dezactiva executând aceeaºi
-comandã. Dacã modul este dezactivat, aceastã comandã îl activeazã,
-când este activat, comanda îl dezactiveazã. Se spune cã aceastã
-comandã inverseazã modul.
+Puteţi activa modul "Auto Fill" executând M-x auto-fill-mode<Return>.
+Când acest mod este activat, îl puteţi dezactiva executând aceeaşi
+comandă. Dacă modul este dezactivat, această comandă îl activează,
+când este activat, comanda îl dezactivează. Se spune că această
+comandă inversează modul.
->> Tastaþi M-x auto-fill-mode<Return> acum. Introduceþi apoi o linie
- conþinând "asdf " de mai multe ori, pânã când linia se sparge în
- douã. Trebuie sã puneþi spaþii între cuvinte pentru cã Auto Fill
- sparge linia numai la spaþii.
+>> Tastaţi M-x auto-fill-mode<Return> acum. Introduceţi apoi o linie
+ conţinând "asdf " de mai multe ori, până când linia se sparge în
+ două. Trebuie să puneţi spaţii între cuvinte pentru că Auto Fill
+ sparge linia numai la spaţii.
-Marginea este stabilitã în mod normal la 70 de caractere, dar puteþi
-schimba aceastã valoare cu comanda C-x f. Introduceþi valoarea doritã
+Marginea este stabilită în mod normal la 70 de caractere, dar puteţi
+schimba această valoare cu comanda C-x f. Introduceţi valoarea dorită
ca argument numeric pentru C-x f.
->> Tastaþi C-x f cu 20 ca argument numeric. (C-u 2 0 C-x f).
- Introduceþi apoi un text oarecare ºi observaþi cum Emacs-ul umple
- linii de maximum 20 de caractere. Restauraþi marginea la 70 de
+>> Tastaţi C-x f cu 20 ca argument numeric. (C-u 2 0 C-x f).
+ Introduceţi apoi un text oarecare şi observaţi cum Emacs-ul umple
+ linii de maximum 20 de caractere. Restauraţi marginea la 70 de
caractere folosind din nou C-x f.
-Dacã faceþi schimbãri în mijlocul unui paragraf, modul Auto Fill nu
-rearanjeazã paragraful. Pentru a face acest lucru, trebuie sã tastaþi
-M-q (META-q) cu cursorul poziþionat înãuntrul paragrafului.
+Dacă faceţi schimbări în mijlocul unui paragraf, modul Auto Fill nu
+rearanjează paragraful. Pentru a face acest lucru, trebuie să tastaţi
+M-q (META-q) cu cursorul poziţionat înăuntrul paragrafului.
->> Mutaþi cursorul în paragraful precedent ºi tastaþi M-q.
+>> Mutaţi cursorul în paragraful precedent şi tastaţi M-q.
-* CÃUTARE
+* CĂUTARE
---------
-Emacs-ul poate cautã ºiruri (grupuri continue de caractere sau
-cuvinte) fie înainte, fie înapoi (faþã de poziþia curentã a cursorului
-în text). Cãutarea unui ºir este o operaþie ce mutã cursorul;
-cursorul este mutat în poziþia corespunzãtoare urmãtoarei apariþii a
-ºirului în text.
+Emacs-ul poate caută şiruri (grupuri continue de caractere sau
+cuvinte) fie înainte, fie înapoi (faţă de poziţia curentă a cursorului
+în text). Căutarea unui şir este o operaţie ce mută cursorul;
+cursorul este mutat în poziţia corespunzătoare următoarei apariţii a
+şirului în text.
-Cãutarea este diferitã în Emacs faþã de majoritatea editoarelor,
-deoarece este "incrementalã". Asta înseamnã cã execuþia operaþiunii
-de cãutare se face în timp ce tastaþi ºirul de cãutat.
+Căutarea este diferită în Emacs faţă de majoritatea editoarelor,
+deoarece este "incrementală". Asta înseamnă că execuţia operaţiunii
+de căutare se face în timp ce tastaţi şirul de căutat.
-Comanda ce iniþiazã cãutarea este C-s pentru cãutare înainte ºi C-r
-pentru cãutare înapoi. AªTEPTAÞI! Nu le încercaþi acum.
+Comanda ce iniţiază căutarea este C-s pentru căutare înainte şi C-r
+pentru căutare înapoi. AŞTEPTAŢI! Nu le încercaţi acum.
-Când tastaþi C-s veþi remarca faptul cã ºirul "I-search" apare ca
-prompt în zona de ecou. Aceasta vã spune cã Emacs-ul este în modul de
-cãutare incrementalã, aºteptând ca dumneavoastrã sã introduceþi ºirul
-pe care doriþi sã-l cãutaþi. Cãutarea poate fi terminatã cu <Return>.
+Când tastaţi C-s veţi remarca faptul că şirul "I-search" apare ca
+prompt în zona de ecou. Aceasta vă spune că Emacs-ul este în modul de
+căutare incrementală, aşteptând ca dumneavoastră să introduceţi şirul
+pe care doriţi să-l căutaţi. Căutarea poate fi terminată cu <Return>.
->> Tastaþi acum C-s pentru a porni o cãutare. ÎNCET, câte o singurã
- literã la un moment dat, tastaþi cuvântul "cursor", fãcând o pauzã
- dupã fiecare caracter tastat ca sã observaþi ce se întamplã cu
- cursorul. Acum aþi terminat de cãutat prima apariþie a cuvântului
+>> Tastaţi acum C-s pentru a porni o căutare. ÎNCET, câte o singură
+ literă la un moment dat, tastaţi cuvântul "cursor", făcând o pauză
+ după fiecare caracter tastat ca să observaţi ce se întamplă cu
+ cursorul. Acum aţi terminat de căutat prima apariţie a cuvântului
"cursor".
->> Tastaþi C-s din nou, pentru a cãuta urmãtoarea apariþie a
- cuvântului "cursor".
->> Tastaþi acum <Delete> de patru ori ºi observaþi miºcarea
+>> Tastaţi C-s din nou, pentru a căuta următoarea apariţie a
+ cuvântului "cursor".
+>> Tastaţi acum <Delete> de patru ori şi observaţi mişcarea
cursorului.
->> Tastaþi <Return> pentru a termina cãutarea.
-
-Aþi observat ce s-a întamplat? În timpul unei cãutãri incrementale
-Emacs-ul încearcã sã se poziþioneze pe prima apariþie a ºirului pe
-care l-aþi introdus pânã în momentul respectiv. Dacã vreþi sã vã
-poziþionaþi pe urmãtoarea apariþie a cuvântului "cursor", nu trebuie
-decât sã tastaþi C-s încã o datã. Dacã nu mai existã o altã apariþie,
-Emacs-ul va emite un sunet ºi vã va anunþa cã operaþiunea de cãutare a
-eºuat ("failed" în limba englezã). C-g este o altã metodã de a
-termina cãutarea.
-
-OBSERVAÞIE: Pe unele sisteme, C-s va bloca ecranul ºi nu veþi mai
-primi nici un rãspuns de la Emacs. Aceasta indicã faptul cã o
-"facilitate" a sistemului de operare numitã "controlul fluxului"
-("flow control" în limba englezã) intercepteazã caracterul C-s ºi
-acesta nu mai ajunge la Emacs. Pentru deblocarea ecranului, apãsaþi
-C-q. Puteþi gãsi detalii referitoare la aceastã aºa-numitã
-"facilitate" în secþiunea "Spontaneous Entry to Incremental Search"
+>> Tastaţi <Return> pentru a termina căutarea.
+
+Aţi observat ce s-a întamplat? În timpul unei căutări incrementale
+Emacs-ul încearcă să se poziţioneze pe prima apariţie a şirului pe
+care l-aţi introdus până în momentul respectiv. Dacă vreţi să vă
+poziţionaţi pe următoarea apariţie a cuvântului "cursor", nu trebuie
+decât să tastaţi C-s încă o dată. Dacă nu mai există o altă apariţie,
+Emacs-ul va emite un sunet şi vă va anunţa că operaţiunea de căutare a
+eşuat ("failed" în limba engleză). C-g este o altă metodă de a
+termina căutarea.
+
+OBSERVAŢIE: Pe unele sisteme, C-s va bloca ecranul şi nu veţi mai
+primi nici un răspuns de la Emacs. Aceasta indică faptul că o
+"facilitate" a sistemului de operare numită "controlul fluxului"
+("flow control" în limba engleză) interceptează caracterul C-s şi
+acesta nu mai ajunge la Emacs. Pentru deblocarea ecranului, apăsaţi
+C-q. Puteţi găsi detalii referitoare la această aşa-numită
+"facilitate" în secţiunea "Spontaneous Entry to Incremental Search"
din manualul Emacs-ului.
-Dacã sunteþi în mijlocul unei cãutãri incrementale ºi tastaþi
-<Delete>, veþi observa cã ultimul caracter în cãutarea incrementalã
-este ºters ºi cãutarea se întoarce la poziþia anterioarã. De exemplu,
-sã presupunem cã aþi tastat "c", pentru a cãuta prima apariþie a lui
-"c". Dacã tastaþi "u", cursorul se va muta la prima apariþie a lui
-"cu". Tastaþi acum <Delete>. Aceasta va ºterge "u"-ul din ºirul de
-cãutare ºi cursorul se va muta înapoi la prima apariþie a lui "c".
+Dacă sunteţi în mijlocul unei căutări incrementale şi tastaţi
+<Delete>, veţi observa că ultimul caracter în căutarea incrementală
+este şters şi căutarea se întoarce la poziţia anterioară. De exemplu,
+să presupunem că aţi tastat "c", pentru a căuta prima apariţie a lui
+"c". Dacă tastaţi "u", cursorul se va muta la prima apariţie a lui
+"cu". Tastaţi acum <Delete>. Aceasta va şterge "u"-ul din şirul de
+căutare şi cursorul se va muta înapoi la prima apariţie a lui "c".
-Cãutarea incrementalã poate fi terminatã prin tastarea unui caracter
-bazat pe CONTROL sau META (cu câteva excepþii - caracterele care sunt
-specifice cãutãrii, cum ar fi C-s ºi C-r).
+Căutarea incrementală poate fi terminată prin tastarea unui caracter
+bazat pe CONTROL sau META (cu câteva excepţii - caracterele care sunt
+specifice căutării, cum ar fi C-s şi C-r).
-C-s începe o cãutare care inspecteazã textul de DUPÃ poziþia curentã a
-cursorului. Dacã doriþi sã cãutaþi în textul dinaintea poziþiei
-curente a cursorului, folosiþi C-r. Toatã discuþia referitoare la C-s
-se aplicã ºi comenzii C-r, cu menþiunea cã direcþia de cãutare este
-inversã.
+C-s începe o căutare care inspectează textul de DUPĂ poziţia curentă a
+cursorului. Dacă doriţi să căutaţi în textul dinaintea poziţiei
+curente a cursorului, folosiţi C-r. Toată discuţia referitoare la C-s
+se aplică şi comenzii C-r, cu menţiunea că direcţia de căutare este
+inversă.
* FERESTRE MULTIPLE
-------------------
-Una dintre facilitãþile importante ale Emacs-ului este aceea de a
-afiºa pe ecran mai multe ferestre simultan.
+Una dintre facilităţile importante ale Emacs-ului este aceea de a
+afişa pe ecran mai multe ferestre simultan.
->> Mutaþi cursorul pe aceastã linie ºi tastaþi C-u 0 C-l.
+>> Mutaţi cursorul pe această linie şi tastaţi C-u 0 C-l.
->> Tastaþi acum C-x 2 pentru a împãrþi ecranul în douã ferestre.
- Amândouã ferestrele vor afiºa acest tutorial. Cursorul va rãmane
- în fereastra din partea de sus a ecranului.
+>> Tastaţi acum C-x 2 pentru a împărţi ecranul în două ferestre.
+ Amândouă ferestrele vor afişa acest tutorial. Cursorul va rămane
+ în fereastra din partea de sus a ecranului.
->> Tastaþi C-M-v pentru a miºca textul din fereastra de jos.
- (Dacã nu aveþi o tastã META, tastaþi ESC C-v.)
+>> Tastaţi C-M-v pentru a mişca textul din fereastra de jos.
+ (Dacă nu aveţi o tastă META, tastaţi ESC C-v.)
->> Tastaþi C-x o ("o" de la "other" - "cealaltã" în limba
- englezã) pentru a muta cursorul în fereastra de jos.
+>> Tastaţi C-x o ("o" de la "other" - "cealaltă" în limba
+ engleză) pentru a muta cursorul în fereastra de jos.
->> Tastaþi C-v ºi M-v în fereastra de jos pentru a muta textul.
- Continuaþi sã citiþi aceste instrucþiuni în fereastra de sus.
+>> Tastaţi C-v şi M-v în fereastra de jos pentru a muta textul.
+ Continuaţi să citiţi aceste instrucţiuni în fereastra de sus.
->> Tastaþi C-x o din nou pentru a muta cursorul înapoi în fereastra de
- sus. Cursorul va fi plasat în locul unde a fost anterior.
+>> Tastaţi C-x o din nou pentru a muta cursorul înapoi în fereastra de
+ sus. Cursorul va fi plasat în locul unde a fost anterior.
-Puteþi continua sã folosiþi C-x o pentru a vã muta între ferestre.
-Fiecare fereastrã are propria ei poziþie a cursorului, dar numai o
-fereastrã aratã cursorul la un moment dat. Toate operaþiile normale
-de editare au efect în fereastra în care se gãseºte cursorul -
-fereastra respectivã se numeºte "fereastra selectatã".
+Puteţi continua să folosiţi C-x o pentru a vă muta între ferestre.
+Fiecare fereastră are propria ei poziţie a cursorului, dar numai o
+fereastră arată cursorul la un moment dat. Toate operaţiile normale
+de editare au efect în fereastra în care se găseşte cursorul -
+fereastra respectivă se numeşte "fereastra selectată".
-Comanda C-M-v este foarte utilã când editaþi text într-o fereastrã ºi
-folosiþi cealaltã fereastrã pentru a citi documentaþii. Puteþi þine
-întotdeauna cursorul în fereastra în care editaþi, în timp ce avansaþi
-textul din cealaltã fereastrã cu C-M-v.
+Comanda C-M-v este foarte utilă când editaţi text într-o fereastră şi
+folosiţi cealaltă fereastră pentru a citi documentaţii. Puteţi ţine
+întotdeauna cursorul în fereastra în care editaţi, în timp ce avansaţi
+textul din cealaltă fereastră cu C-M-v.
-C-M-v este un exemplu de caracter CONTROL-META. Dacã aveþi o tastã
-META, puteþi tasta C-M-v þinând apãsate ºi CONTROL ºi META când tastaþi
-v. Nu conteazã care dintre CONTROL sau META este apãsatã mai întâi,
-pentru cã amândouã acþioneazã prin modificarea caracterului pe care îl
-tastaþi.
+C-M-v este un exemplu de caracter CONTROL-META. Dacă aveţi o tastă
+META, puteţi tasta C-M-v ţinând apăsate şi CONTROL şi META când tastaţi
+v. Nu contează care dintre CONTROL sau META este apăsată mai întâi,
+pentru că amândouă acţionează prin modificarea caracterului pe care îl
+tastaţi.
-Dacã nu aveþi o tastã META ºi folosiþi ESC în loc, ordinea este
-importantã: trebuie sã tastaþi ESC urmat de CONTROL-v; CONTROL-ESC v
-nu va funcþiona, din cauza faptului cã ESC este un caracter de sine
-stãtãtor, nu un modificator.
+Dacă nu aveţi o tastă META şi folosiţi ESC în loc, ordinea este
+importantă: trebuie să tastaţi ESC urmat de CONTROL-v; CONTROL-ESC v
+nu va funcţiona, din cauza faptului că ESC este un caracter de sine
+stătător, nu un modificator.
->> Tastaþi C-x 1 (în fereastra de sus) ca sã renunþaþi la fereastra
+>> Tastaţi C-x 1 (în fereastra de sus) ca să renunţaţi la fereastra
de jos.
-(Dacã aþi tastat C-x 1 în fereastra de jos, aceastã comandã va închide
-fereastra de sus. Gândiþi-vã la ea aºa "Pãstreazã doar o fereastrã -
-cea în care sunt acum.")
+(Dacă aţi tastat C-x 1 în fereastra de jos, această comandă va închide
+fereastra de sus. Gândiţi-vă la ea aşa "Păstrează doar o fereastră -
+cea în care sunt acum.")
-Nu este nevoie sã afisaþi acelaºi buffer în ambele ferestre. Dacã
-folosiþi C-x C-f pentru a deschide un fiºier într-o fereastrã,
-cealaltã fereastrã nu se schimbã. Puteþi deschide un fiºier diferit
-în fiecare fereastrã.
+Nu este nevoie să afisaţi acelaşi buffer în ambele ferestre. Dacă
+folosiţi C-x C-f pentru a deschide un fişier într-o fereastră,
+cealaltă fereastră nu se schimbă. Puteţi deschide un fişier diferit
+în fiecare fereastră.
-O altã modalitate de a folosi douã ferestre ca sã afiºaþi lucruri
+O altă modalitate de a folosi două ferestre ca să afişaţi lucruri
diferite:
->> Tastaþi C-x 4 C-f apoi numele unui fiºier. Terminaþi comanda
- cu <Return> Observaþi cã fiºierul specificat apare în fereastra de
+>> Tastaţi C-x 4 C-f apoi numele unui fişier. Terminaţi comanda
+ cu <Return> Observaţi că fişierul specificat apare în fereastra de
jos. Cursorul la fel.
->> Tastaþi C-x o pentru a vã muta în fereastra de sus, apoi tastaþi
- C-x 1 pentru a ºterge fereastra de jos.
+>> Tastaţi C-x o pentru a vă muta în fereastra de sus, apoi tastaţi
+ C-x 1 pentru a şterge fereastra de jos.
-* NIVELURI DE EDITARE RECURSIVÃ
+* NIVELURI DE EDITARE RECURSIVĂ
-------------------------------
-Uneori veþi intra în ceea ce se numeste un "nivel de editare
-recursivã". Acesta este indicat de prezenþa unor paranteze drepte în
-linia de mod în jurul numelui modului major. De exemplu, s-ar putea
-sã vedeþi [(Fundamental)] în loc de (Fundamental).
+Uneori veţi intra în ceea ce se numeste un "nivel de editare
+recursivă". Acesta este indicat de prezenţa unor paranteze drepte în
+linia de mod în jurul numelui modului major. De exemplu, s-ar putea
+să vedeţi [(Fundamental)] în loc de (Fundamental).
-Pentru a ieºi din nivelul de editare recursivã, tastaþi ESC ESC ESC.
-Aceasta este o comandã de ieºire de uz general. O puteþi folosi ºi ca
-sã ieºiþi din minibuffer sau ca sã eliminaþi ferestrele în plus.
+Pentru a ieşi din nivelul de editare recursivă, tastaţi ESC ESC ESC.
+Aceasta este o comandă de ieşire de uz general. O puteţi folosi şi ca
+să ieşiţi din minibuffer sau ca să eliminaţi ferestrele în plus.
->> Tastaþi M-x pentru a intra în minibuffer; tastaþi apoi ESC ESC ESC
- ca sã ieºiþi.
+>> Tastaţi M-x pentru a intra în minibuffer; tastaţi apoi ESC ESC ESC
+ ca să ieşiţi.
-Nu puteþi folosi C-g pentru a ieºi dintr-un nivel de editare recursivã
-deoarece comanda C-g este folositã pentru a anula comenzi ºi argumente
-înãuntrul unui nivel de editare recursivã.
+Nu puteţi folosi C-g pentru a ieşi dintr-un nivel de editare recursivă
+deoarece comanda C-g este folosită pentru a anula comenzi şi argumente
+înăuntrul unui nivel de editare recursivă.
-* CUM PUTEÞI OBÞINE MAI MULTE INFORMAÞII
+* CUM PUTEŢI OBŢINE MAI MULTE INFORMAŢII
----------------------------------------
-În acest tutorial am încercat sã furnizãm suficiente informaþii pentru
-a face primii paºi în Emacs. Existã atât de multe comenzi în Emacs
-încât ar fi imposibil sã le explicãm pe toate aici. S-ar putea însã
-sã doriþi sã învaþaþi mai multe despre Emacs, deoarece oferã foarte
-multe facilitaþi interesante. Existã comenzi pentru a citi
-documentaþia despre comenzile Emacs-ului. Aceste comenzi ajutãtoare
-sunt prefixate cu caracterul C-h, denumit ºi "caracterul de ajutor".
-
-Pentru a folosi aceste facilitãþi de ajutor, tastaþi caracterul C-h,
-apoi un caracter ce specificã tipul de ajutor de care aveþi nevoie.
-În cazul în care sunteþi nelãmurit, tastaþi C-h ? ºi Emacs-ul vã va
-spune ce fel de ajutor vã poate oferi. Dacã aþi tastat C-h ºi vã
-rãzgândiþi (nu mai doriþi ajutor) puteþi tasta C-g pentru a anula
+În acest tutorial am încercat să furnizăm suficiente informaţii pentru
+a face primii paşi în Emacs. Există atât de multe comenzi în Emacs
+încât ar fi imposibil să le explicăm pe toate aici. S-ar putea însă
+să doriţi să învaţaţi mai multe despre Emacs, deoarece oferă foarte
+multe facilitaţi interesante. Există comenzi pentru a citi
+documentaţia despre comenzile Emacs-ului. Aceste comenzi ajutătoare
+sunt prefixate cu caracterul C-h, denumit şi "caracterul de ajutor".
+
+Pentru a folosi aceste facilităţi de ajutor, tastaţi caracterul C-h,
+apoi un caracter ce specifică tipul de ajutor de care aveţi nevoie.
+În cazul în care sunteţi nelămurit, tastaţi C-h ? şi Emacs-ul vă va
+spune ce fel de ajutor vă poate oferi. Dacă aţi tastat C-h şi vă
+răzgândiţi (nu mai doriţi ajutor) puteţi tasta C-g pentru a anula
comanda.
-(Anumite site-uri remapeazã caracterul C-h. Nu ar trebui sã facã asta
-orbeºte pentru toþi utilizatorii - aveþi motiv sã vã plângeþi
-administratorului de sistem. Între timp, dacã C-h nu afiºeazã un
-mesaj despre ajutor la marginea de jos a ecranului, încercaþi M-x
-help<Return> în loc.)
+(Anumite site-uri remapează caracterul C-h. Nu ar trebui să facă asta
+orbeşte pentru toţi utilizatorii - aveţi motiv să vă plângeţi
+administratorului de sistem. Între timp, dacă C-h nu afişează un
+mesaj despre ajutor la marginea de jos a ecranului, încercaţi M-x
+help<Return> în loc.)
-Comanda elementarã de ajutor este C-h c. Tastaþi C-h, apoi caracterul
-c ºi o comandã alcãtuitã dintr-un caracter sau secvenþã de caractere
-ºi Emacs-ul va afiºa o scurtã descriere a comenzii.
+Comanda elementară de ajutor este C-h c. Tastaţi C-h, apoi caracterul
+c şi o comandă alcătuită dintr-un caracter sau secvenţă de caractere
+şi Emacs-ul va afişa o scurtă descriere a comenzii.
->> Tastaþi C-h c C-p.
+>> Tastaţi C-h c C-p.
-Mesajul ar trebui sã fie ceva de genul
+Mesajul ar trebui să fie ceva de genul
C-p runs the command previous-line
-Aceasta vã spune "numele funcþiei". Numele de funcþii sunt folosite
-în principal pentru a adapta ºi extinde Emacs-ul, dar, cum numele
-funcþiilor sunt alese în aºa fel încât sã indice actiunea comenzii
-respective, ele pot servi ca o documentaþie foarte scurtã, suficientã
-ca sã vã aminteascã de comenzi pe care le-aþi învãþat deja.
+Aceasta vă spune "numele funcţiei". Numele de funcţii sunt folosite
+în principal pentru a adapta şi extinde Emacs-ul, dar, cum numele
+funcţiilor sunt alese în aşa fel încât să indice actiunea comenzii
+respective, ele pot servi ca o documentaţie foarte scurtă, suficientă
+ca să vă amintească de comenzi pe care le-aţi învăţat deja.
-Comenzile formate din mai multe caractere (cum ar fi C-x C-s) ºi (dacã
-nu aveþi o tasta META, EDIT sau ALT) <ESC> v sunt de asemenea permise
-dupã C-h c.
+Comenzile formate din mai multe caractere (cum ar fi C-x C-s) şi (dacă
+nu aveţi o tasta META, EDIT sau ALT) <ESC> v sunt de asemenea permise
+după C-h c.
-Pentru a obþine mai multe informaþii despre o comandã, folosiþi C-h k
-în loc de C-h c.
+Pentru a obţine mai multe informaţii despre o comandă, folosiţi C-h k
+în loc de C-h c.
->> Tastaþi C-h k C-p.
+>> Tastaţi C-h k C-p.
-Aceastã comandã afiºeazã documentaþia ºi numele funcþiei într-o
-fereastrã separatã. Când terminaþi de citit, tastaþi q pentru a
-o elimina. Nu trebuie sã faceþi acest lucru imediat. Puteþi edita
+Această comandă afişează documentaţia şi numele funcţiei într-o
+fereastră separată. Când terminaţi de citit, tastaţi q pentru a
+o elimina. Nu trebuie să faceţi acest lucru imediat. Puteţi edita
o vreme, citind textul din fereastra de ajutor.
-Câteva comenzi C-h utile:
+Câteva comenzi C-h utile:
- C-h f descrie o funcþie al cãrei nume trebuie sã-l
- introduceþi
+ C-h f descrie o funcţie al cărei nume trebuie să-l
+ introduceţi
->> Încercaþi sã tastaþi C-h f previous-line<Return>.
- Aceasta afiºeazã toatã informaþia pe care o are Emacs-ul despre
- funcþia ce implementeazã comanda C-p.
+>> Încercaţi să tastaţi C-h f previous-line<Return>.
+ Aceasta afişează toată informaţia pe care o are Emacs-ul despre
+ funcţia ce implementează comanda C-p.
- C-h a Command Apropos. Tastaþi un cuvânt cheie ºi Emacs-ul va
- lista toate funcþiile ºi variabilele ale cãror nume
- conþin acel cuvânt cheie. La stânga comenzilor care
- pot fi invocate cu M-x va fi afiºatã o steluþã.
+ C-h a Command Apropos. Tastaţi un cuvânt cheie şi Emacs-ul va
+ lista toate funcţiile şi variabilele ale căror nume
+ conţin acel cuvânt cheie. La stânga comenzilor care
+ pot fi invocate cu M-x va fi afişată o steluţă.
Pentru unele comenzi, Command Apropos va lista o
- secvenþã de unul sau douã caractere ce executã aceeaºi
- comandã.
+ secvenţă de unul sau două caractere ce execută aceeaşi
+ comandă.
->> Tastaþi C-h a fiºier<Return>.
+>> Tastaţi C-h a fişier<Return>.
-Aceasta afiºeazã într-o altã ferastrã o listã a tuturor comenzilor M-x
-al cãror nume conþine "fiºier". Veþi vedea caractere-comandã de genul
-C-x C-f listate lângã comanda nume corespunzãtoare (find-file).
+Aceasta afişează într-o altă ferastră o listă a tuturor comenzilor M-x
+al căror nume conţine "fişier". Veţi vedea caractere-comandă de genul
+C-x C-f listate lângă comanda nume corespunzătoare (find-file).
->> Tastaþi C-M-v ca sã deplasaþi conþinutul ferestrei de ajutor.
- Faceþi acest lucru de câteva ori.
+>> Tastaţi C-M-v ca să deplasaţi conţinutul ferestrei de ajutor.
+ Faceţi acest lucru de câteva ori.
->> Tastaþi C-x 1 pentu a ºterge fereastra de ajutor.
+>> Tastaţi C-x 1 pentu a şterge fereastra de ajutor.
* CONCLUZII
-----------
-Þineþi minte, pentru a ieºi permanent din Emacs, folosiþi C-x C-c.
-Pentru a ieºi temporar într-un shell (în aºa fel încât sã vã puteþi
-întoarce la Emacs mai târziu) folosiþi C-z.
+Ţineţi minte, pentru a ieşi permanent din Emacs, folosiţi C-x C-c.
+Pentru a ieşi temporar într-un shell (în aşa fel încât să vă puteţi
+întoarce la Emacs mai târziu) folosiţi C-z.
-Acest tutorial a fost organizat în aºa fel încât sã fie pe înþelesul
-noilor utilizatori - nu vã sfiiþi sã vã plângeþi autorilor dacã gasiþi
+Acest tutorial a fost organizat în aşa fel încât să fie pe înţelesul
+noilor utilizatori - nu vă sfiiţi să vă plângeţi autorilor dacă gasiţi
ceva neclar!
COPIERE
-------
-Acest tutorial este rezultatul prelucrãrii unei serii lungi de
+Acest tutorial este rezultatul prelucrării unei serii lungi de
tutoriale pentru Emacs derivate din cel scris de Stuart Cracraft
-pentru versiunea iniþialã de Emacs.
+pentru versiunea iniţială de Emacs.
-Cu scopul evitãrii oricãror confuzii datorate traducerii, las în
-continuare noþita de copyright originalã în limba englezã.
+Cu scopul evitării oricăror confuzii datorate traducerii, las în
+continuare noţita de copyright originală în limba engleză.
This version of the tutorial, like GNU Emacs, is copyrighted, and
comes with permission to distribute copies on certain conditions:
-Copyright (C) 1998, 2001-2011 Free Software Foundation, Inc.
+Copyright (C) 1998, 2001-2015 Free Software Foundation, Inc.
Permission is granted to anyone to make or distribute verbatim copies
of this document as received, in any medium, provided that the
under the above conditions, provided also that they
carry prominent notices stating who last altered them.
-Condiþiile de copiere a Emacs-ului sunt mai complexe, dar în acelaºi
-spirit. Citiþi fiºierul COPYING ºi apoi distribuiþi prietenilor copii
-ale Emacs-ului. Contribuiþi la eliminarea obstrucþionismului software
-folosind, scriind ºi distribuind free software!
+Condiţiile de copiere a Emacs-ului sunt mai complexe, dar în acelaşi
+spirit. Citiţi fişierul COPYING şi apoi distribuiţi prietenilor copii
+ale Emacs-ului. Contribuiţi la eliminarea obstrucţionismului software
+folosind, scriind şi distribuind free software!
;;; Local Variables:
-;;; coding: iso-latin-2
+;;; coding: utf-8
;;; End:
-